Skip to main content

Full text of "Sfantul Antim Ivireanul, Liturghierul 1713, ed. Ana Bobu"

See other formats


ANTIM 



IVI RE ANUL 



LITURGHIERUL 

TÂRGOVISTE - 1713 




Editura Miron Costin, Roman, 2013 



ANTIM 



IVI RE ANUL, 



LITURG HIERUL din 1713 cu titlul 



Dumnezeieştile şi sfintele Liturghii a celor dintru sfinţi Părinţilor noştri: a lui 
Ioăn Zlatoust, a lui Vasilie cel Măre şi a Prejdesăştenii, acum întâi tipărite. 
Intru al 25 de ani, a înălţatei domnii a prealuminatului oblăduitoriu a toată 
Ţara Rumânească, Ioănn Constandin B: Basarăb Voievod, cu toată chieltuiala 
Preasfinţitului Mitropolit al Ungrovlâhiei, Chir Antim Ivireânul. In sfânta 
Mitropolie a Târgoviştii. La anul de la Hristos, 1713 



Reproducere textului în facsimile 

Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Ana Bobu 



Mulţumim Editurii Miron Costin, Roman, pentru bunăvoinţa tipăririi 
volumului. 

Este interzisă reproducerea acestei lucrări fără consimţământul autorului 

Editura Miron Costin 
Str. Smirodava, bl. 4, ap. 17 
Roman, jud. Neamţ 



ISBN 978-606-8047-08-9 
Editor, Gheorghe ANTON 



ANTIM 



IVI RE ANUL 



LITURGHIERUL 

TÂRGOVISTE - 1713 

5 

Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note de Ana Bobu 




Editura Miron Costin, Roman, 2013 



CUPRINS 



1. Cuprins 5 

2. Notă asupra ediţiei 7 

2. Studiu introductiv 9 

3. Bibliografie 40 

4. Anexa nr. 1 56 

5. Anexa nr. 2 57 

6. Anexa nr. 3 58 

7. Anexa nr. 4 59 

8. Dumnezeieştile Liturghii - textul în facsimile 63 



Notă asupra ediţiei 



Prezentul volum este un instrument de lucru pentru filologi, istorici, 
teologi, precum şi pentru toţi cei interesaţi de evoluţia limbii şi culturii române 
vechi. 

Conţinutul studiului este structurat pe mai multe nivele de lucru; mai întâi 
este menţionată istoria şi conţinutul pe scurt a textului Dumnezeieştii 
Liturghii, apoi sunt inventariate toate manuscrisele cu conţinut liturgic din 
cadrul Bibliotecii Academiei Române şi toate ediţiile secolului al XVIII-lea, 
perioadă influenţată decisiv de reformele culturale ale domnitorul martir 
Constantin Brâncoveanu şi de cele şaizeci şi trei de tipărituri ale mitropolitului 
cărturar, astăzi canonizat, Antim Ivireanul. Este evidenţiată valoarea culturală 
a acestora precum şi aportul decisiv al limbilor clasice la formarea limbii 
române literare. 

Partea a doua cuprinde anexele, care au următorul conţinut: textul integral 
al rugăciunii supusă analizei, liturghierele slavo-române, tipăriturile din epoca 
Brâncoveanu şi evidenţa tuturor Liturghierelor tipărite în limba română timp 
de 300 de ani. 

Ultima parte cuprinde textul facsimilat al Liturghierului cu titlul 
Dumnezeieştie Liturghii, tipărit de Antim Ivireanul în anul 1713 la 
Târgovişte, text care a revoluţionat masiv procesul unificării lingvisticii 
româneşti, deci, text cu mare valoare în istoria culturii române. Pe această cale 
oferim textul unicat aflat la Biblioteca Academia Română la cota CRV 164 şi 
dispus în format .pdf pe site www.dacoromanica.ro , marilor biblioteci 
publice şi eclesiastice. 

Prezentul volum este realizat pentru a marca împlinirea a 300 de ani de 
la tipărirea sa şi reprezintă un gest de cinstire a memoriei celui mai mare 
orator şi artist eclesiatic din spaţiul românesc, Antim Ivireanul. Totodată, 
acest volum este un preambul al marilor evenimente comemorative din 
viitorul apropiat. 

Lansarea oficială are loc în ziua de 27 septembrie 2013- ziua închinată 
sfântului - la Liceul "Antim Ivireanul", care patronează acest frumos edificiu 
de educaţie al Bucureştiului. 

Este exclusă orice încercare de comercializare a acestui volum. 



27 septembrie 2013 



Ana Bobu 



Studiu introductiv 



1. Generaliăţi. Studiul de faţă are în vedere prezentarea celei mai uzitate cărţi cultice 
în limba română, şi anume Liturghia. 

Parte esenţială a cultului creştin şi a operei hrisostomice 5 , instituită de Iisus Hristos 
la Cina cea de Taină, Liturghia, ca rugăciune publică a cultului creştin, reprezintă o 
anticipare şi o pregătire a "împărăţiei cerurilor" 6 , "imagine clară a spaţiului în care se vor 
sălăşlui cei mântuiţi" 7 , structură duhovnicească şi soteriologică, recapitulare a vieţii lui 

8 .... O 

Hristos , realitatea vie şi continuă pregătită îndelung în perioada veterotestamentară. 
Liturghia este o cale 10 sau o metodă 1 ! care, prin procedeul euharistie al comuniunii 
eclesiale, omul/preotul intră şi lucrează personal în planul lui Dumnezeu prin rugăciunile 
personale (ne referim aici la răspunsul pe care îl primeşte credinciosul/preotul la 
rugăciunea proscomidică şi cea liturghică) . 

Liturghia are caracter de organicitate 12 , ea exprimă realitatea teologică ce se manifestă 
printr-o acţiune vie ce transformă ordinea interioară a omului. Canonul liturgic propune, 
lucrează şi perfectează modelul de umanitate după principiile evanghelice. Prin caracterul 
ei sacral absolut 13 Liturghia - ca activitate de comunicare -, se află într-o permanentă 
relaţie de interdependenţă divinitate - preot - credincioşi, Liturghia, împreună cu 
credincioşii fiind, în fond, Biserica. Această organicitate are un aspect apofatic, care redă, 
prin melosul liturgic, sărbătoarea comuniunii liturgice realizată pe două nivele: unitatea 
dintre îngeri şi credincioşii ce oferă jertfa euharistică şi prezenţa divinităţii care primeşte 
şi se jertfeşte spiritual. 

Funcţia limbajului sacral-liturgic este aceea de a exprima şi crea valorile şi 
sentimentele credincioşilor 14 ; această forţă creatoare a limbajului liturgic poate fi 
asemănată cu forţa misterioasă, nedefinită din concepţia humboldtiană 15 , iar textul 
liturgic are rol didactic şi mistic-creator, finalitatea lui fiind disponibilitatea afectivă şi 
intelectuală pentru crearea frumosului autentic: "Nu există o separaţie principială între 



5 în grececeşte -leitourgia, în latină - ministerium, officium, desemnează acţiunea publică, oficiu sacerdotal 
în spaţiu special amenajat, iar în limbajul comun, liturghia desemnează slujba celebrării euharistice sau 
oficiul divin al Tainei împărtăşaniei. 

6 ANANIA, p. 169. în ultima explicare a Liturghiei, efectuată de IPS Bartolomeu Anania, acesta constată 
faptul că expresia ultimă se regăseşte de 26 de ori. 

7 Ibidem, p. 14. 

8 STĂNILOAE,p. 218-240. 

9 SCRIMA, p. 180, 183. 

10 ANANIA, p. 169. 

11 SCRIMA, p. 206. 

12 SCRIMA, p. 177. 

13 MUNTEANU, 2008, p. 175. 

14 DUMAS, p. 120-123, Papa Ioan Paul al VI spunea, la vizita sa în România, în 2004: " Biserica face 
Liturghia şi Liturghia ţine Biserica". 

15 HUMBOLDT, p. 80. 



9 



plăsmuirea operei propriu-zise şi cel care trăieşte plăsmuirea respectivă" . Textul, din 
acest punct de vedere, este un mijloc continuu de reactualizare a frumosului autentic. 

Fiind unul din textele cele mai audiate de credincioşi, Liturghia a contribuit esenţial 
atât la unificarea limbii române literare, cât şi la conturarea dimensiunii cultural-spirituale 
a poporului român: "Cea mai importantă dintre cărţile tipărite de Coresi în limba 
română din punct de vedere al introducerii limbii române în biserică este Liturghierul 
românesc, ...o revoluţie în ritual... şi rezultatul nevoilor culturale ale societăţii româneşti 
din acel moment" 1 ' 1 . Astfel, limba cărţilor ce cult a stimulat şi revoluţionat melodicitatea 
limbii române "Limba cărţilor bisericeşti a răsunat generaţie după generaţie în auzul 
întregului popor" 18 , precum şi caracterul moral-spiritual al românilor: "s-a introdus în 
gândirea fiecăruia ordine în forma fiecărei armonii, în scrisul celor ce ştiau să scrie 
norme ortografice" 19 . 

2. Scurt istoric al textului liturgic. Redactat în limba greacă, corpus-ul liturgic şi-a 
creat o istorie încă din perioada paleocreştină, istorie determinată de caracterul deschis şi 
dinamic al tradiţiei apostolice, care s-a oficializat şi dezvoltat în perioada sinoadelor 
ecumenice. Pentru lipsa acestui tezaur fundamental al înaltei gândirii creştine în limba 
română îşi exprima regretul filosoful Constantin Noica în timp ce scria ultima sa carte, 
Modelul cultural european, lipsă înlăturată prin muncă osârdnică a traducătorului ei, Ioan 
Ică Jr. şi a editorilor de la editura Deisis, Sibiu, în 2008. 

întrucât Liturghia ocupă un loc central în literatura creştină 20 şi în cultura 
poporului român, pentru conturarea concluziei de ansamblu asupra istoriei textului 
liturgic şi pentru efectuarea analizei lingvistice 21 este necesară o prezentare pe două 
planuri; în primul plan vom prezenta succint istoria textului de la origini până în 
actualitate, iar apoi istoria textului liturgic românesc. 

Primele texte au primit denumirea de a n a f o r â 1 e , de la cuvântul grecesc 
anaforav ce desemnează sensul de înălţare, de ridicare a materiei ce se oferă ca dar de 
jerfă. Anaforaua euharistică cuprinde un set de rugăciuni şi rituri de mulţumire, de 
invocare şi de sfinţire, rostite de preot, în timpul cărora are loc prefacerea darurilor - ta 
dora - în hrana euharistică. Din aceste rugăciuni primare vor evolua, în primele secole 
creştine, textele Liturghiilor. 

3. Scurt istoric al canonului liturgic bizantin. Canonul liturgic cuprinde 
următoarele grupe de texte: a) perioada paleocreştină: Didahia Sfinţilor Apostoli 22 , 
Constituţiile Apostolice VII 23 , Martiriul lui Policarp 24 , Tradiţia Apostolică IV 25 , 

26 27 

Constituţiile Apostolice VIII , Testamentul Domnului , b) anaforalele alexandrine: 



GADAMER, 2000, p. 67, 95. 

PANAITESCU, 1965, p. 161-162. 

IVAŞCU, p. 284. 

IORGA, ILR, II, p. 485. 

LEGRAND, I, p. 416. 

RUSSO, p. 38. 

ICĂ, 2008, p. 568-569, 877. 

Ibidem, 720-721. 

Ibidem, p. 372-373. 

Ibidem, p. 574-575. 

Ibidem, p. 746-754. 



10 



Papirusul Barcelona , Papirusul Strasbourg" , Anaforaua greacă a Evanghelistului 
Marcu 30 , Anaforaua coptă a Sfântului Chirii al Alexandriei 31 şi Anaforaua greacă a 
Sfântului Vasile cel Mare 32 ; c) Anaforaua siro-orientală 33 , Canonul euharistie roman 34 
(constituie varianta liturgică occidentală ce se va clasiciza prin missa romană); f) 
Anaforalele antiohiene cuprind: Anafora siriacă a celor Doisprezece Apostoli 35 şi 
Anaforaua Sfântului Iacov, fratele Domnului 36 ; g) Liturghia Sfântului Ioan Gură de 

A 37 

Aur . 

în cotinuare prezentăm cercetarea efectuată pentru cea mai utilizată Liturghie 
ortodoxă, ce a Sfântului Ion Gură de Aur. 

O primă prefigurare a analizei comparate o constituie explicaţia literară, istorică şi 
dogmatică a celor şase tipuri confesionale liturgice efectuată de abatele Pierre Le Brun şi 

38 

editată în 1860 . Cea de-a şasea Liturghie, a Sfântului Ioan Gură-de-Aur, este cuprinsă 
între p. 316-424 ale acestui studiu. 

Analiza comparată a textelor liturgice bizantine a fost efectuată prima dată la începutul 
secolului al XX-lea, odată cu descoperirea - la acea dată - a celui mai vechi text liturgic, 
Codexul Barberini 33 6 39 . Comparatistul Anton Baumstark 40 cercetează şi defineşte cele 
două legi ale textelor liturgice. Mai întâi este stabilită şi definită legea dezvoltării 
organice prin care are loc o dilatate a textului şi o dublare a formelor vechi cu cele noi. în 
al doilea rând, este prezentată legea de mişcare retrogradă, prin care textele 
veterotestamentare au fost înlocuite cu texte spirituale, numite mai târziu imne. 

Cele două legi au conlucrat în evoluţia textului 41 pe baza principiului dinamic al 
tradiţiei, fără a altera însă substanţa teologică şi fizionomia textului, şi în deplin acord de 



27 Ibidem, p. 795-799. 

28 Vezi PRUTEANU, P. www.teologie.net/ 15 . 06. 201 1. Acest text cuprinde, în original şi în traducere, 

textul liturgic cel mai vechi - sfârşitul sec. al III-lea începutul sec. al IV-lea - din Codex miscellaneus, 
descoperit şi editat de Ramon Roca-Puig în catalană, la Barcelona, apoi în 1994, 1996, 1999, cu o recenzie 
de Mihail Şeltov şi Andrei Vinogradov în Recenzia// Hristianischii Bostok- Pravoslavnici Enţiclopedia, t. 4, 
2006, p. 352- 354. Dr. Ierom. Pruteanu, este absolvent la Facultăţii de Teologie Ortodoxa din Iaşi şi decan 
al Facultăţii de Teologie din Kiev. 
29 ICĂ, 2008, p. 877-878. 

30 Ibidem, p. 878-884. 

31 Ibidem, p. 884-889. 

32 Ibidem, p. 889-904. 

33 Ibidem, p. 904-906. 

34 Ibidem, p. 906-908. 

35 Ibidem, p. 894-896. 

36 Ibidem, p. 897-904. 

37 Ibidem, p. 904. 

38 Vezi .pdf, Pierre le Brun, Explication litteraire, historique et dogmatique des preeres et des ceremonies 
de la messe suivant Ies anciens auteurs et le monumens de toutes Ies egrises du monde, Lyon-Paris, 

1860. 

39 S-a descoprit într-un codex miscelaneu la Roma, în 1902 şi a fost publicat ulterior. A fost scris în secolul 
al IV-lea şi conţine cel mai vechi Evhologhion grecesc, în care sunt şi primele două texte liturgice. A 

aparţinut contelui Barberini din sudul Italiei, la sfârşitul secolului al VUI-lea, apoi Vaticanului, iar astăzi 
este la Biblioteca Apostolică din Roma, Fondul Barberini, cf. IRIGOIN, 2003, p. 489: "Cette localisation 
de l'Euchologe Barberini offre ainsi le premier exemple d'un manuscrit de majuscule copie dans in Italie 
meridionale; c'est un progres d'une importance capitale pour la suite des recherches". 

40 Studiul său Die Messe este publicat în IRENIKON; t. XI, nr. 1, 2 şi 3 din 1934, apud VINTILESCU 
2001, p. 125. Ultima reeditare a studiului a fost efectuată în 1953, cf. FELMY, p. 123-127. 

41 IORDĂCHESCU, p. 128-129. 



11 



acomodare cu realităţile culturale date de pietatea creştină şi practica liturgică. Aceste 
coordonate, după cum vom demonstra în analiza următoare, s-au manifestat permanent şi 
corespund cu teoria lui Gerald Genette privind extensia textului literar. 

Opiniile privind Liturghia săvârşită de Sfântul Ioan la începutul activităţii pastorale, 
sunt diferite. Iordăchescu 42 menţionează că a liturghisit după textul Liturghiei Sfântului 
Vasile cel Mare şi al Apostolului Iacov, pe când Pruteanu 43 susţine că a utilizat textul 
Anaforălei antiohiene a celor 12 Apostoli înrudită mult cu Anaforăua din Ierusalim a 
Apostolului Iacov la care, determinat de ereziile timpului şi de teologia elaborată de 
primele două sinoade ecumenice, restructurează şi reformulează, în calitate de patriarh al 
Constantinopolului, textul, conform erudiţiei sale şi a limbajului liturgic format la acea 
dată. Această a doua variantă a fost susţinută de liturghiştii de prestigiu 44 ai secolului al 
XX-lea (Baumstark, W. Andre, Iacob şi Robert Taft, Vintilescu, ş. a. ), a căror analiză a 
luat în calcul şi Pergamentul lui Atanasie cel Mare de la O'asr Ibrim şi Papirusul anonim 
Deir-Balaizoh 45 presupuse a fi cele mai vechi texte liturgice. Codicele Barberini 336 
conţine şi cel mai vechi Evchologiu grecesc, cel al lui Serapion din Thmuis, în care sunt 
incluse, conform practicii cultice de început, Liturghiile Sfântului Vasile cel Mare şi ale 
lui Ioan Gură-de-Aur. Textul hrisostomic a fost dezvoltat şi completat în secoul al V-lea, 
apoi a suferit modificări succesive pe baza legilor interne prezentate mai sus; prima 
modificare s-a făcut de Părinţii de la Studion în secolul al VUI-lea 46 , iar în perioada 
macedoneană (sec. IX-XII) acest proces de îmbogăţire a textului a continuat sub influenţa 
bizantină dată de relaţia dintre cancelaria aulică şi scriptoriul studit. Ultima mare 
intervenţie în cadrul bizantin s-a făcut în secolul al XlV-lea de către patriarhul Filotei 
Kokimos (+1376) şi publicată în Diataxis 47 , text ce cuprinde şi tipicul Liturghiei. De la 
această dată şi până în prezent intervenţiile în text se fac numai pe aceste două direcţii: 
acomodarea lingvistică raportată la textul de bază şi la diversele stadii de evoluţie a limbii 
şi modificări/adăugiri tipiconale, esenţa rugăciunilor rămânând întreagă în teologia şi 
structura lor. 

Prima traducere a textului liturgic în limba latină s-a făcut în secolul al XH-lea de către 
Leon Thuscus. După momentul Gutenberg, prima ediţie a Evhologhiului se tipăreşte în 
limba neogreacă la Veneţia în 1526 48 , urmată de cea de la Paris din 1560, era culturală a 
tiparului aducând o creşterea progresivă a circuitului de carte în tot spaţiul creştin. 
Numeroase copii manuscrise au circulat însă în toată această perioadă ca efect al nevoii 
de instruire şi slujire a sacerdoţilor 49 . 

4. Istoricul Liturghiei hrisostomice în limba română. Cercetarea istorică, teologică 
şi dogmatică a Liturghiei s-a efectuat în mediul teologic prin litughiştii amintiţi în acest 
capitol. Cercetarea filologică românească a studiat Liturghia mai întâi prin ediţiile 
filologice ale textelor: Liturghierul lui Macarie (LITURGHIER, 1508,), Coresi 



Ibidem. 

PRUTEANU, 2008, p. 61, RĂMUREANU, I, 317. 
Ibidem, p. 633, http//:www.teologie.com.md/biblioteca. 
PRUTEANU, p. 149-150. 
Ibidem, p. 64. 
FELMY, p. 213. 

PRUTEANU, p. 68, LITURGHIER, 2008, p. 5 FELMY, p. 213. 
VORNICESCU, p. 120-123. 



12 



(LITURGHIER, 1570), şi Dosoftei (DOSOFTEI, 1679). Părţi din textele liturgice vechi 
au fost incluse în crestomaţiile literaturii române vechi 50 prezentate în studiile privind 
originile scrisului în limba română 51 , în Abecedarele şi Bucoavnele perioadei de început 
ale extinderii învăţământului de masă. 

Pentru a avea o imagine sintetizatoare a istoriei Liturghierului în spaţiul românesc, 
efectuăm prezentarea lui pe epoci de cultură. 

5. Epoca slavonă. Meritul de a fi tipărit pentru prima dată în spaţiul ortodox cea mai 
importantă carte a cultului creştin revine culturii române prin persoana domnitorului 
Radu cel Mare, domnitor erudit şi reformator al vieţii bisericeşti 52 cu relaţii culturale pe 
linia Athos - Constantinopol -Cetinje - Veneţia - Cracovia. Ieromonahul Macarie, şcolit 
la Veneţia şi Cetinje , cu matriţe de la Cetinje, cu material tipografic de la meşterii din 
Lvov 54 şi prin intervenţia directă a domnitorului, va da ediţia princeps a Liturghierului 
slavon în anul 1508, la Târgovişte 55 . Momentul 1508 abundă în valenţe culturale impuse 
de curtea princiară, care dorea ancorarea directă la circuitul valorilor europene şi o 
vitalizare a specificităţii româneşti. Cu matriţe preluate de la Cetinje şi cu ornamentaţia 
ce unea motive bizantine şi veneţiene 56 , Liturghierul a fost solicitat imediat de cler, motiv 
pentru care a fost reeditat. Ediţiile viitoare se vor tipări la Braşov 57 , Sas-Sebeş 58 şi 
Dealu 59 . Cele mai somptuoase Liturghiere manuscrise ale acestei epoci sunt Liturghierele 
mitropolitului-artist Anastasie Crimca 60 aflate şi astăzi la muzeul Mănăstirii Dragomirna. 
Le-au urmat în frumuseţe Liturghierele greceşti comandate de domnitorul Vasile Lupu. 

6. Epoca Brâncoveanu, „vreme de muncă şi de gust... de cinstită trudă pentru 
luminarea minţilor omeneşti" 61 este recunoscută ca apogeu al culturii medievale 



50 GASTER, I, p. 239, 343, CRESTOMAŢIE, 1994, p. 98, LAMBRIOR, p. 130. 

51 GHEŢIE-MAREŞ, 1985, p. 259-266, LITURGHIER, 1570, CIOBANU, 1941, etc. 

52 TOMESCU, p. 26, PROTUL, p. 5-6: "îndată trimise Radu Vodă la împărăţie de ceru pe acest mare 

păstor, Nifon, şi i se împlini voia, căci i-1 dete sultanul. Trimise îndată de aduse pe sfântul în ţara sa, şi i- 
a dat toate pe mână zicându-i: „Eu să domnesc, iar tu să ne îndreptezi şi să ne înveţi Legea lui Dumnezeu, 
şi să fii tată şi păstor mie şi tuturor oamenilor şi solitor la Dumnezeu". Iar sfântul află turma neplecată şi 
neascultătoare şi Biserica răzvrătită şi cu obiceiuri rele şi nesocotite. Chemă pe toţi egumenii de la toate 
mănăstirile Ţării Ungro-Vlahiei şi tot clerul Bisericii şi făcu sobor mare împreună cu domnul şi cu toţi 
boierii, cu preoţi şi cu mireni, slobozind izvoare de învăţătură limpede şi necurmat, şi le spunea din Sfânta 
Scriptură, învăţându-i pe toţi şi adăpându-i din apa milei credinţei celei adevărate. Şi le grăia din pravilă de 
lege, de tocmirea Bisericii şi de dumnezeieştile slujbe, de domnie şi de boierie, de mănăstiri şi de biserici, şi 
de alte rânduieli. Tocmi apoi toate obiceiurile pe pravilă şi pe aşezământul sfinţilor apostoli; hirotoni şi doi 
episcopi, dându-le şi eparhie hotărât, care cât va birui, şi-i învăţă cum vor purta grijă şi cum vor paşte oile 
cele cuvântătoare, care le sînt date în seamă, astfel încât să se îndrepteze toată ţara de la arhierie", 
CANTEMIR, p. 339, PROTASE, p. 9, PANAITESCU, 1971, p. XII, 107, BIANU, 1904, p. 7, IORGA, 
BIZANŢ, p. 132-133. 

53 DEMENY, 1973, p. 91-1 1 1, Dumitrescu FI. în RELAŢII POLONE, p. 68, Mitu, în RELAŢII 

POLONE, p. 9. 

54 ANDREESCU, ARTA, p. 3. 

55 TOMESCU, p. 28, CHIŢULESCU, p. 15-19. 

56 TOMESCU, p. 28. 

57 TOMESCU, p. 49, PANAITESCU, 1965, p. 132-165 

58 TOMESCU, p. 51, GHEŢIE-MAREŞ, 1994, p. 132-140. 

59 TOMESCU, p. 31. 

60 ANDREESCU, ARTA, p. 56. 

61 IORGA, BRÂNCOVEANU, p. 174. 



13 



româneşti . Boierul recunoscut între contemporani ca bun organizator şi creştin 
destoinic 63 , cu „spirit panortodox" M şi numit domn fără voia sa, va crea o puternică 
emulaţie culturală ce va impune prestigiul culturii române în tot spaţiul sud-est 
european; domnitorul va avea un sfârşit la fel de tragic ca al Sfântului Ioan Gură-de- 
Aur. Pentru prestigiul ei, familia Brâncoveanu a fost aleasă ca emblemă a culturii şi 
spiritualităţii româneşti la Universitatea americană din Pittsburg 65 statul Pennsylvania, 
unde fiecare stat european are rezervat un salon reprezentativ. 

Cărţile liturgice ale casei princiare sunt comandate şi plătite de domnitor şi familia sa, şi 
împodobesc astăzi Muzeul de Artă Religioasă al României. Liturghierele greceşti de o 
rară frumuseţe, cu decoraţie rafinată şi strălucitoare, pline de măreţie, pot concura 
oricând cu tipăriturile vestitului veneţian Aldus Manutios. Antim, meşter şi mitropolit 
desăvârşit, cu un sfârşit la fel de tragic ca al protectorului său, va materializa pe deplin 
ambiţiile culturale ale domnitorului, dar şi nevoile reale ale momentului prin programul 
său editorial. Diortosirea şi editarea de către mitropolitul Antim a Liturghierului în 1706 
la Râmnic şi 17 1 3 66 la Târgovişte, reprezintă ancorarea limbajului liturgic la textul 
original. O prezentare critică a acestei ediţii a fost realizată în anul 2012. 
în anexa nr. 3 sunt redate tipăriturile acestei epoci. 

7. Epoca Liturghierului românesc. întrucât Liturghia Sfântului Ioan Gură-de- Aur 
este în programul liturgic peste 300 de zile pe an, rezultă că ea a avut o contribuţie 
esenţială în crearea profilului cultural şi spiritual al poporului român 67 , de aceea este 
necesară o prezentare mai cuprinzătoare a Liturghiei româneşti. 

Prima traducere a Liturghierului 68 în limba română este efectuată sub influenţa 
Reformei de către preoţii Iane şi Mihai, fiind tipărit de diaconul Coresi la Braşov în 1570; 
sub comanda şi îngrijirea directă a mitropolitului Ştefan al Ungrovahiei, se redactează 
Liturghierului trilingv, român-grec-slavon; acest Liturghier emblematic atât din punct de 
vedere literar cât şi artistic este astăzi catalogat la Secţia "Manuscrise" a Bibliotecii 
Academiei Române la cota ms. rom. 1790 69 . Liturghierul este împodobit cu o sumedenie 



62 CERNAVODEANU-CONSTANTINIU, p. 156-170, TURDEANU, IUGOSLAVI, p. 179, 180: 
"Brâncoveanu a patronat cea mai bogată operă cărturărească de valorificare a creaţiei româneşti şi de zel 

creştin pentru înzestrarea lumii ortodoxe, până în cele mai răsfirate unghiuri ale ei. Niciodată un nume de 
domn român n'a străbătut mai departe, prin faptele culturii, şi niciodată nu s'a întărit în răstimpuri mai dese 
grija sădită pretutindeni pentru neamurile sărace de aceeaşi credinţă. Stăruitor pentru legea veche şi ctitor în 
Ardeal, darnic la lăcaşurile greceşti din peninsulă şi din arhipelag, la Athos şi la patriarhiile din Răsărit... 
din Georgia ...până în Bosnia... în eflorescenţa acestei epoci de cultură şi de munificenţă, prelaţi ortodocşi 
de pretutindeni vin în ţară, unde se bucură de protecţia înţeleptului domn", IORGA, IBR, II, p. 9-12. 

63 PANAITESCU, 1965, p. 191-202, SACERDOŢEANU, 1964, p. 711-712, IORGA, 1968, p. 210, 
XENOPOL, p. 74: " ...trebuie ca mintea lui Brâncoveanu să fi fost de-o ghibăcie afară din cale. ..cel mai 

deplin acrobat politic ce au stătut vreodată în capul popoarelor", p. 241 "...adânc cunoscător al literaturii 
eline". 

64 ELIAN, p. 204, PAPACOSTEA, p. 165, DEL CHIARO, 33-42. 

65 http://en.wikipedia.org/wiki/Cathedral_of_Learning/ 10.06.. 201 1. InDumbarton Oaks Collection, 1961, 
din Wasington se află un mozaic din secolul al XlV-lea, cu chipul Sfântului Ioan Gură-de-Aur. 

66 LITURGHIER, Târgovişte, 1713. 

67 PANAITESCU, 1965, p. 162. 

68 BRV, IV, p. 12, Mareş, Alexandru, Liturghierul lui Coresi, Text stabilit, Studiu introductiv şi note de 

Mareş, Al., EARSR, Bucureşti, 1969, PANAITESCU, 1965, p. 162. 
69 CMR, II, p. 61. 



14 



de scene biblice, cu litere ornate, frontispicii şi viniete care fac din el un preţios obiect de 
cultură şi prezintă aceeaşi particularitate cu Codexul Barberini 336, în sensul că ambele 
manuscrise conţin doar Liturghiile lui Vasile cel Mare şi ale Sfîntului Ion Gură de Aur; a 
doua particularitate a acestui manuscris constă în faptul că la tipic sunt trecute şi precizări 
privind slujirea episcopului, deci poate fi considerat unul din primele Arhieraticoane 
româneşti. Este cel mai somptuos manuscris liturgic, de aceea manuscrisul s-a bucurat de 
o prezentare detaliată din partea lui G. Popescu-Vâlcea 70 . 

A doua traducere şi tipărire integrală a Liturghiei în limba română aparţine 
mitropolitului Dosoftei al Moldovei la 1679 71 , cu o reeditare în 1834 72 , iar Liturghia 
Sfântului Ioan Gură-de-Aur în limba română va fi tipărită pentru prima dată singură, 
într-o îngrijită ediţie tip Arhieraticon de episcopul Iacov la Rădăuţi, în anul 1745 73 ; 
exemplarul unicat, fost al Episcopiei Romanului se află astăzi la Biblioteca Academiei 
Române şi a fost expus în format .pdf la dosarul tematic "Opera tipografică românească 
1508-1830", cu acces restrictiv. Un temeinic studiu al Liturghirierului Dosoftei a fost 
efectuat de filologul ieşean N. A. Ursu 74 cu prilejul împlinirii a 200 de ani de la tipărirea 
lui la Iaşi. Tipograful acestuia, episcopul Mitrofan al Huşilor, va traduce şi tipări 
Liturghierul bilingv slavo-român de Buzău, în 1702 75 , iar în 1706 76 , la Râmnic, episcopul 
Antim Ivireanul va retipări Liturghierul ca primă parte a Molitvenicului, după modelul 
grecesc. Traducerea rugăciunilor a fost efectuată de eruditul episcop de Buzău, 
Damaschin „dascălul", cel mai aprig susţinător al introducerii limbii române în cult din 
această perioadă. In 1713 la Târgovişte, artistul-mitropolit Antim va tipări Liturghierul 
separat de Molitvenic, moment extrem de important pentru evoluţia procesului de 
unificarea a limbii române literare. 

Perioada dominaţiei fanariote, când se dorea impunerea limbii greceşti, a avut drept 
consecinţă eliminarea aproape definitivă a limbii slavone, introducerea parţială a limbii 
greceşti (mai ales în mănăstirile închinate grecilor) şi biruinţa definitivă a limbii române 
în toate domeniile vieţii social-culturale 77 , secolul al XVIII-lea fiind secolul raţiunii, al 
revenirii la izvoarele raţiunii omeneşti 78 prin traducerea şi tipărirea primelor opere ale 
clasicilor antichităţii. La jumătatea acestui secol limba Liturghierului cunoaşte un proces 
de perfectare şi stabilitate a formelor lingvistice prin desele reeditări şi circulaţia 
deosebită a manuscriselor şi cărţilor liturgice. 

Secolul al XlX-lea, îndelung pregătit prin reformele veacului precedent, va aduce 
îmbunătăţiri substanţiale în istoria Liturghierului românesc. Mitropolitul Veniamin 
Costachi va face o primă revizuire lingvistică a textului pe care îl va tipări în două ediţii: 
18 1 8 79 şi 1834 80 . între prefacerile lingvistice date de curentul latinizant preconizat de I. 



G. Popescu-Vâlcea, Slujebnicul mitrpolitului Ştefan al Ungrovlahiei(1648-1688), Editura Meridiane, 
Bucureşti, 1974. 
BRV, I, p. 222 
BRV, I, p. 225. 
BRV, II, p. 87. 

DOSOFTEI, 1679, Dosoftei, Dumnezăiasca Liturghie, 1619, Ediţie critică de N. A. Ursu, Mitropolia 
Moldovei şi Sucevei, Iaşi, 1980 

BRV, I, p. 435, BAR. cota CRV nr. 123, LITURGHIER, Buzău, 1702. 
BRV, I, p. 541, LITURGHIER, Râmnic, 1706. 
CAMARIANO-CIORAN, p. 224. 
IORGA, 1991, 1, p. 10. 
LITURGHIER, Iaşi, 1818. 
LITURGHIER, Iaşi, 1834. 



15 



H. Rădulescu, are loc o nouă evoluţie lingvistică şi tipiconală dată de ediţia Neamţ 

8 1 

1860 , iar spre sfârşitul secolului încep să se editeze noi tipuri de liturghii: Liturghia pe 
note pentru uzul bisericesc şi al şcolilor teologice 82 , Liturghia pentru cor bărbătesc 
pentru două, trei şi patru voci 83 , ş. a. La începutul secolului al XX-lea se fac mici 
modificări lingvistice şi tipiconale în ediţiile din 1912 84 şi 1 92 1 85 , iar în 1937, cel mai 
reprezentativ liturgist român, Petre Vintilescu, propune un program mai complex de 
revizuire a Liturghierului pe baza studiului comparatiştilor amintiţi în acest studiu şi a 
editării, la Atena 86 , a lucrărilor Congresului liturgic din 1925 şi a Ieratikonului 87 . 
Următoarea revizuire a fost făcută în ediţia din 1987 88 pe baza demersului efectuat de 
liturgiştii Vintilescu şi Branişte 89 . 

începutul mileniului III creştin constituie un pas important în istoria şi evoluţia 
Liturghierului creştin de pretutindeni; prin posibilităţile de studiu oferite de Biserici, 
Universităţi, Academii, Centre culturale şi Internet, s-a creat un puternic curent de punere 
în evidenţă a documentelor liturgice fundamentale pentru evoluţia pozitivă a cercetării. 
Apar ediţii noi precum Sfânta Liturghie pentru copii şi popor 90 , ediţii a poche 91 editate de 
centrele mitropolitane şi episcopale în zeci de tiraje pentru uzul sacerdoţilor şi instruirea 
credincioşilor. 

Anul jubiliar 2008 92 a adus trei ediţii diferite ale Liturghierului: Ediţia jubiliară, pe 
care o vom prezenta în studiul nostru, o ediţie de probă (numită şi pastorală), ce conţine 
numai Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur şi un Liturghier mimico-gestual pentru 
surdo-muţi, primul de acest fel în istoria Litughierului. In prefaţa şi postfaţa Ediţiei 
jubileu este precizată poziţia oficială a Bisericii Ortodoxe Române 93 de a menţine acelaşi 
caracter deschis al textului, în sensul că prin experienţa liturgică a sacerdoţilor se pot face 
noi adaptări tipiconale şi de text. Constatăm astfel că tradiţia manuscrisă a fost continuată 
cu succes de tradiţia tipografică actuală. 

Pentru realizarea acestei evidenţe am folosit următoarele resurse: 

1. BRV, I-IV = Bianu Ion, Hodoş Nerva, Simonescu Dan, Bibliografia românească 
veche, 1. 1: 1508-1830, 1903, 1. 11:1910, t. III: 1912-1936, 1. 1\ '-.Adăogiri şi îndreptări, 
Prefaţă de Rosetti, g-ral Radu, Lămuriri de Simonescu, Dan, EAR, Atelierele Grafice 
Socec & Co., Soc. Anonimă Română, Bucureşti, 1944. 



LITURGHIER, Neamţ, 1860 şi LITURGHIER Neamţ, 1862. 

Prima creaţie de muzică liturgică românească aparţine lui Anton Pann. 

în studiul său, Petroaia a identificat peste o sută de autori ai compoziţiei muzicale liturgice. 

LITURGHIER, Bucureşti, 1912. 

LITURGHIER, Bucureşti, 1921. 

în 1925, la Atena, a avut loc primul congres pe tema revizuirii Liturgierului. 

Concluziile acestui congres au fost publicate mleratikon, cf. BRANIŞTE, 1974, p. 599-613. 

LITURGHIER, Bucureşti, 1987. 

BRANIŞTE, 1974, p. 599-613. 

Sfânta Liturghie pentru copii şi popor, Ediţia Sfântului Sinod, Bucureşti, 1945. 

Acestea sunt Liturghiere în format A5 (14, 5 x 10, 5 cm), numite "de buzunar", precum ultima ediţie la 
Trinitas, Iaşi, 2009 şi care a fost reeditată în 2012. 
LITURGHIER, Bucureşti, 2008. 

Prefaţa este grupată tematic, iar postfaţa cuprinde recomandarea Sfântului Sinod către sacerdoţi de a 
consemna observaţiile şi propunerile personale de îmbunătăţire, în urma experienţei liturgice. 



16 



2. BRV- BUICLIU = Râpa-Buicliu, Dan, Cartea Românească Veche. Addinamenta, I, 
Cuvânt înainte de Dan Simonescu, Indice de Mariana Jaklovszky şi Victor Toader 
Bogdan, Editura Alma, Galaţi, 2000. 

2a. BRV-BUICLIU = Dan Râpa-Buicliu, Cartea româească Veche. Studia Bibliologica, 
Cuvânt înainte de Virgil Cândea, Editura Alma, Galaţi, 2000. 

3. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe, I, 1991, II-III, 1994, EIBMBOR, 
Bucureşti. 

4. Catalogul "Patrimoniu" al Bibliotecii Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului. 

5. Catalogul Bibliotecii Sfântului Sinod al BOR. 

6. Catalogul "Patrimoniu" al Mănăstirii Agapia, Neamţ. 

7. Catalogul "Patrimoniu" al Mănăstirii Bucium, Iaşi. 

8. Fondul "Patrimoniu" al Bibliotecii "Dumnitru Stăniloae" al Mitropoliei Moldovei şi 
Sucevei, Iaşi. 

întrucât în cuprinsul istoriei BOR a lui M. Păcurariu la aceste evidenţe este adăugată 
de mai multe ori menţiunea "şi altele", iar noi am consultat doar cataloagele din marile 
biblioteci, considerăm că evidenţa noastră nu este completă şi studiul nostru nici nu are în 
vedere acest obiectiv; o evidenţă clară şi definitivă se poate realiza numai atunci când se 
vor efectua studii temeinice de istorie locală a tiparului, studii ce vor trebui să aibă în 
vedere şi cercetarea arhivelor privind evidenţa ediţiilor şi a tirajelor precum şi reeditările 
pentru fiecare categorie de texte din vechile centre tipografice. 

8. Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur. Cercetările comparatiste şi istorice asupra 
istoriei textului liturgic 94 converg spre susţinerea tezei potrivit căreia Sfântul Ioan Gură- 
de-Aur a intervenit asupra textului liturgic sirian şi a apostolului Iacov înlăturând 
unele pasaje şi adăugând rugăciuni 95 pe direcţia trasată de teologia 
primelor două sinoade ecumenice, dar şi prin excepţionala sa erudiţie teologică şi 
filologică, limbajul grecesc impus de Ioan fiind unul familial, care a rămas, în substanţa 
sa, aproape neschimbat şi astăzi, după cum este evidenţiat în tabelul respectiv. 

Până în prezent nu se cunoaşte data precisă a atribuirii numelui de Liturghia Sfântului 
Ioan Gură-de-Aur, dar se ştie cu exactitate că din primele secole au început să circule 
manuscrise liturgice cu numele sfântului. Precizăm că Evchologhiul lui Thmuis din 
Codicele Barberini 336 din secolul al IV-lea confirmă faptul că Liturghia avea 
paternitate hrisostomică imediat după intervenţia lui Ioan în text, iar acest text circula şi 
în afara Constantinopolului încă din secolul al V-lea 96 . Putem face presupunerea că, odată 
cu citirea operei şi creşterea prestigiului sfântului, s-a impus şi numele Liturghiei. 

în spaţiul românesc au pătruns mai întâi textele manuscrise de redacţie medio-bulgară 
şi sârbă, cele mai vechi atestări fiind manuscrisele din secolele al XlII-lea - al XIV-lea 97 



PRUTEANU, p. 54-55, VINTILESCU, 2001, p. 126-127. 
Ibidem. 

VINTILESCU, 2001, p. 126: " Manuscrisele fac dovada îndeosebi că toată istoria textului se mişcă 
asupra unor amănunte secundare, care nu ating nici esenţa Liturghiei, şi nici nu-i modifică fizionomia. 
Este o evoluţie care s-a dezvoltat sub imboldul pietăţii, a cerinţelor practice şi estetice, pe marginea 
Liturghiei sau în sfera ei periferică. Nici ordinea marilor momente şi nici textul rugăciunii n-au fost 
modificate". 

BOGDAN, PALEOGRAFIA, p. 97-99: Cunoscutul slavist menţionează Fragmen tele de la Neamţ aflate 
astăzi la BAR, cu nr. 682, şi Liturghierul romăno-slav, scris pe pergament şi datat prin sec. al XIV-lea, 
codex aflat astăzi în Biblioteca Societăţii culturale din Uzgorod, Ucraina. Vezi şi TURDEANU, 



17 



şi din secolul al XV-lea. Considerăm că patriarhul Nifon, adus în ţară de la Athos de către 
Radu cel Mare pentru calităţile sale, - era un exigent canonic, păstor şi organizator, bun 
cunoscător al limbilor slavonă şi greacă 98 - a adus cu sine mai multe manuscrise liturgice 
slavone şi greceşti, cu care a putut purcede la reoganizarea vieţii bisericeşti la toate 
palierele. La Biblioteca sinodală din Bucureşti se desfăşoară acum munca de decriptarea a 
vechilor manuscrise slave şi greceşti prin grija cercetătoarei Cătălina Velculescu, 
decriptare ce va aduce noi mărturii în susţinerea ideii prezentată de noi aici. 

Strategia de prezentare a Liturghiei în limba română am construit-o pe trei nivele. 
Primul nivel priveşte cartea manuscrisă şi raporturile filologice dintre manuscrise şi 
cartea tipărită. Pentru acest prim nivel am stabilit mai multe etape metodologice. Mai 
întâi prezint tradiţia manuscrisă a Liturghierului, iar pe baza conţinutului acesteia realizez 
tipologia manuscriselor. Prin metodele observaţiei şi deducţiei" prezint reperele 
bibliografice şi cele codicologice, sau, altfel spus, efectuez critica textuală externă 100 . Prin 
metoda integrativă şi cu ajutorul procedeului de perspectivă inversă 101 prezint cartea 
hrisostomică drept sursă de documentare istorică şi câmp de manifestare artistică. 

Următorul nivel al cercetării îl constituie raportul filologic dintre ms. rom. BAR 3188 
copiat la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi ediţia Liturghierului din 1747, tipărită de 
mitropolitul Neofit Criteanul la Bucureşti în care prezint modul de transmitere a textului 
prin actul copierii. Pentru critica internă utilizăm metoda comparativ-istorică, iar 
procedeul face ă face îl aplicăm în analiza câtorva lecţiuni din rugăciunea hrisostomică. 
Căutăm, astfel, să oferim imaginea reală a raportului filologic dintre textele manuscrise şi 
cele tipărite. Scopul acestui aspect al cercertării îl constituie modul de 
conservare/transmitere a textului de către copişti. 

Al treilea nivel al cercetării textelor liturgice cuprinde mai multe dimensiuni. Prima 
dimensiune - ţinând cont de cercetările recente asupra Liturghierului românesc - cuprinde 
o prezentare filologică de ansamblu şi una selectivă, cu accent pe valoarea culturală a 
acestuia. A doua dimensiune o constituie prezentarea comparativă a unor lecţiuni din 
textelejipărite. Această opţiune a prevalat în faţa tradiţiei manuscrise întrucât tiparul a 
constituit un factor principal în evoluţia limbii şi culturii române din toate punctele de 
vedere, încă de la debutul său, fapt recunoscut de umanistul erudit Udrişte Năsturel, văzut 
de mulţi exegeţi drept ultimul reprezentant al slavonismului românesc: " Numai prin 
tipografie va fi cu putinţă să îndeplinim cele de trebuinţa noastră" 102 . Procesul de 
evoluţie lingvistică este prezentat pe baza raportului între Liturghierul lui Coresi, 
Dumnezeiasca Liturghie a lui Dosoftei, 1679 şi Liturghierul lui Antim Ivireanul din 1713, 
Liturghierul Veniamin Costachi din 1818, Liturghierul din 1987 şi Liturghierul jubiliar 
2008, considerate ca fiind momente lingvistice importante. în acest sens am selectat 
"Rugăciunea punerii înainte" din toate ediţiile amintite mai sus. 



MINIATURA, p. 395. 

PROTUL, p. 4: "Şi Nifon se hrăni şi el din meşteşugul scrisului, căci scria foarte bine şi frumos", 
CHIŢULESCU, p. 14. 
MUNTEANU, 2005, p.102. 

' Potrivit clasicilor disciplinei noastre (vezi RUSSO, p. 15, 43-45, LAGRANGE, p. 84 ş.u.) prin critica 
textuală înţelegm analiza particularităţilor lingvistice şi extralingvistice ale unui text, precum şi tehnica 
ediţiilor. 

1 LAZAREV, I, p. 9, NEGRICI, p. 41-43. 
! BRV, I,p. 131. 



18 



A treia dimensiune a strategiei noastre de cercetare o constituie o prezentare 
filologică privind contribuţia Liturghierului în dinamica procesului unificării 
limbii române literare. 

9. Tradiţia manuscrisă a textelor liturgice. Am supus analizei manuscrisele 
româneşti catalogate în corpus-ul realizat de G. Ştrempel la Biblioteca Academiei 
Române. Pentru a avea o imagine integratoare asupra textului liturgic în spaţiul românesc 
am efectuat şi o inventariere a manuscriselor slavone şi greceşti, care conţin Liturghia . 

Pentru prezentarea manuscriselor am folosit metoda Clark, care înlesneşte prezentarea 
coordonatelor de ordin codicologic ( A.C. Clark, apud ONU, 1973, p. 23). 

Manuscrisele slave, care cuprind integral sau fragmentar textul liturgic, catalogate şi 
editate de P. P. Panaitescu în două volume 103 sunt înregistrate cu următoarele numere: 26, 
27, 28, 29, 30, 31, 65, 170, 227, 228, 229, 231, 232, 233, 234, 235, 236, 420, 480, 492, 
502 şi 531 şi aparţin secolelor al XV-lea - al XVII-lea. 

Manuscrisele liturgice greceşti catalogate la BAR 104 sunt: ms. gr. 400, 403, 404, 405, 
406, 408, 411, 413, 414, 906, 937, 938, 939, 940, şi 941. 

Un manuscris greco-rus scris cu chirilice este înregistrat în catalogul Ştrempel 105 la 
cota ms. rom. 3618. Tot aici reamintim Liturghierul trilingv slavono-greco-romăn 
înregistrat de Ştrempel 106 la numărul ms. rom. 1790. Fiind un manuscris cu titlul scris în 
aur, în slavonă {Tipicul divinului şi sfântului serviciu 107 ) copistul i-a dat un caracter de 
lux. Rugăciunile sunt scrise în limbile liturgice greacă şi slavonă, cu caractere chirilice de 
culoare neagră, iar tipicul este scris în româneşte cu aceleaşi caractere, dar în chinovar 108 . 
Este un manuscris cu 1 14 f, format din 8 caiete cu dimensiunea de 28 x 19 cm. Liturghia 
hrisostomică este cuprinsă între f. 6 r -44 r cu titlul Liturghia ierarhului Ioan Gură de 
aur 109 . Crezul (f. 1 1 V - 1 1 1 r ) este scris tot în româneşte, mitropolitul Ştefan fiind şi 
ierarhul care a rostit Crezul pentru prima dată în limba română, în ziua înscăunării sale ca 
mitropolit al Ungrovlahiei, de faţă fiind şi domnitorului Matei Basarab. Filele 101 r şi 102 v 
sunt albe, pentru eventualele adnotări ale arhiereului, prin aceasta subscriind caracterului 
deschis al tradiţiei canonului liturgic. Despre valoarea literară şi artistică a acestui 
manuscris au făcut menţiuni şi istoricii literari N. Iorga şi N. Cartojan 110 . Manuscrisul 



wi PANAITESCU, CMSR, I, 1959, II, 2003. 

104 LITZICA, CAM ARI ANO. 

105 CMR, III, p. 192. Este un manuscris miscelaneu, cu paginaţie veche chirilică. Copistul necunoscut a 
folosit culorile consacrate; a fost în proprietatea diaconului Gheorghe şi apoi a lui C. Erbiceanu, care 1-a 

dăruit Academiei Române la 15 martie 1908. 

106 CMR, II, p. 61, Dimensiunile date de Popescu -Vâlcea sunt de 29 x 20 cm. 

107 POPESCU- VÂLCEA, 1974, p. 9. 

108 Ibidem, p. 8. 
m Ibidem,p.9. 

110 CARTOJAN , p. 171-172: "în epoca lui Matei Basarab însă, cultura slavonă intrase în agonie. Focarul 

de cultură slavă din sudul Dunării apusese rînd pe rînd. în urma acestor împrejurări s-a ajuns ca nici 
preoţii să nu mai înţeleagă limba în care o tradiţie prea adînc înrădăcinată îi silea totuşi să oficieze serviciul 
divin. Tipărind cîteva cărţi de ritual cu textul în limba slavonă şi lămuririle formelor exterioare ale cultului 
în limba română, mitropolitul Ştefan al Ţării Româneşti se credea îndatorat să preîntîmpine «înponcişarea» 
poporenilor săi cu aceste explicaţii: «şi văzîndu iară cum au creştinii ţării înputare, şi preoţii mai vrătos de 
cătră hulnicii de lege, cum pentru grosimea şi grubia nu ştim sluji tainele sfintei beserici şi strigă toţi că am 
uitat cinurile, socotelele, obrăşirile, chipurile, nemeririle şi toate rînduialele şi tipicurile sfintelor taine, 
pentru aceia ... gîndiiu să iau înputarea batjocoririlor de asupra aceştii ţărişoare ... şi astfel scos-am la 
lumină ... nu cum au fost pînă acum slavoneşte, tipicurile, carele nu le pot şti cinstiţii şi cucernicii preoţi 
pentru nesebuiala lor... De vreme ce am spart pîcla neştiinţei şi am dres rînduialele şi le-am prepus 



19 



abundă în frumoase scene liturgice. Un alt manuscris bilingv, hrisostomic, catalogat de G. 
Ştrempel este cel de la cota ms. rom. 3009 111 redactat în limbile greacă şi română cu 
titlul: "Sfînta şi dumnezeiasca Liturghie a sfîntului Ioann Zlatoust, cu ecteniile şi cu 
văzglăşeniile greceşti, iar molitvele rumâneşti"; este un manuscris hrisostomic, cu 13 f. 
de 23 x 17 cm., copiat în semiuncială, la jumătatea secolului al XVIII-lea. Titlul, iniţialele 
şi tipicul sunt scrise cu chinovar, textul liturgic cu cerneală neagră; manuscrisul este ornat 
cu un frontispiciu în peniţă la f.l, iar legătura veche este din carton. Pe coperta II 
interioară arhimandritul Nectarie a consemnat cutremurul din 14 octombrie 1802. 

Ms. rom. 707 112 , un manuscris cu titlul: Liturghier şi Molitvenic, având 127 f. de 19 x 
15, 5 cm., datat la 1 septembrie 1699 de harnicul copist moldovean Vasile Sturze (f. 38 v ). 
Titlul şi tipicul sunt în chinovar, textul este scris cu cerneală rădăcinie, iar iniţialele sunt 
ornate; peste legătura originală în piele, astăzi s-a adăugat legătura modernă. La f. 89 v 
copistul a însemnat eclipsa de soare din septembrie 1699, iar la f. 127 se constată 
circulaţia ms. prin proprietarul "popa Găvrilă den Forusegu", care îl cumpără şi apoi îl 
dăruieşte "popii Iştucu" din Lazuri, care a adăugat apoi rânduiala spovedaniei şi alte 
molitve, deci, prin circulaţie, Liturghierului i s-a adăugat textul cu molitve. Pe manuscris 
sunt diferite însemnări de condei, semn că a avut şi alţi proprietari; ultimul dintre ei, V. 
Mangra, 1-a dăruit Academiei Române la 14 ianuarie 1894. 

Ms. rom. 1352 113 cu titlul Liturghier, este un manuscris cu 94 f., cu dimensiunile de 
19, 5 x 16 cm., cu numerotaţie veche cu cifre chirilice, copiat de diacul Ştefan din satul 
Boci la 1706, conform însemnării de la f. 93. Copistul se iscăleşte şi în criptogramă, dar 
şi în litere latine, iar legătura manuscrisului este artistică. Nu are alte însemnări. 

Ms rom. 1365 114 , miscelaneu cu 159 f. de 19, 5 x 16 cm., cu numerotaţie veche cu 
cifre chirilice, diversă, cu legătură artistică în piele, copiat la 1700 de "popa Neagoe ot 
Bobîlna\î. 46). 

Ms. rom. 1809 115 , un Liturghier, manuscris liturgic, cu 113 f, cu dimensiunile de 21 
x 15 cm. Textul are scriere cursivă, cu cerneală neagră, iar titlul, iniţialele şi regulile 
tipiconale în chinovar; se păstrează legătura veche din scoarţe şi piele. Este împodobit cu 
mai multe frontispicii în peniţă şi un desen la f. 39. 

Ms. rom. 1832 116 , un Liturghier, manuscris liturgic, cu 173 f. şi dimensiunile de 19, 5 
x 15, 5 cm. Este scris cu negru şi chinovar de preotul Gavriil în "anii de la Adam 7247, 
de la naşterea lui Hristos 1 739, meseţea martie 6", în satul Sintelic, lângă Oradea şi legat 
în scoarţe de lemn şi piele; copistul îşi exprimă onestitatea faţă de eventualele greşeli de 
copiere. 

Ms. rom. 2302 117 , un manuscris liturgic, cu 140 f. şi dimensiunile de 19 x 15 cm., cu 
titlul: Rînduiala sfintei şi dumnezăeştii Liturghii, caria iaste aşia la beseareca cea mare 
la Sfetagora. Numerotaţia este veche, cu cifre chirilice, iar textul este scris cu cerneală 



rumâneaşte, pentr-acea nu se cade vouă drepţilor mei fii ai Pravoslaviei să vă înponcişaţi şi să vă scîrbiţi 
împotriva pastoriului vostru. »". 

111 CMR, III, p. 431. 

112 CMR, I, p. 301. 

113 CMR, I, p. 301-302. 

114 CMR, I, p. 307, ŞTREMPEL, 1959, p. 12. 

115 CMR, II, p. 66, ŞTREMPEL, 1959, p. 35. 

116 CMR, II, p. 73, ŞTREMPEL, 1959, p. 75. 

117 CMR, II, p. 237, CORFUS, p. 83. 



20 



neagră; titlurile şi regulile tipiconale sunt în chinovar. Este ornamentat cu frontispicii în 
peniţă şi iniţiale în roşu. Legătura artistică în piele se păstrează sub cea modernă. 

Ms. rom. 2303 118 , cu titlul Liturghier, este un manuscris cu 143 f. de 19, 5 x 14 cm., 
scris în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Datarea s-a făcut de către G. Ştrempel. 
Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlul, iniţialele şi regulile tipiconale sunt în 
chinovar. Copistul nu a lăsat însemnări, iar provenienţa este necunoscută; după însemnări 
se pare că a circulat în zona Bucureştiului. Cuprinde pagini copiate din Liturghierul de la 
Bucureşti, ediţia 1780, cu însemnări bisericeşti, politice, sociale şi personale, posesorii 
bucureşteni fiind atenţi la evenimentele timpului, dar şi la consemnarea lor. Astfel, sunt 
menţionate: la f. 1: tăierea domnitorului Constantin Hagialîu, pentru văcărit, în 1799 şi 
venirea muscalilor la Bucureşti în 1806; f. l v : domnia lui Ioan Alexandru Constandin 
Moruz; f. 42 v : venirea lui Tudor Vladimirescu la Bucureşti; f. 70 v : venirea boierilor de la 
Ţarigrad; f. 122 v : cutremurul din 14 octombrie 1802, când s-a dărâmat biserica Colţea; f. 
143: "mazilirea domnitorilor Alexandru Ipsilanti în 1797 şi a lui Constantin Hageanrîlîu 
voevod în 1799". F. 9, 31 v , 39 v -40, 64, 71 şi 122 conţin informaţii personale 
nesemnificative ale ale unuia dintre proprietari, diaconul Radu. 

Ms. rom. 3188 119 intitulat Dumnezeiasca Liturghie a sf. părintelui nostru Ioan 
Zlatoust, este un manuscris hrisostomic liturgic cu 20 f, de 18, 5 x 13 cm., având textul 
de culoare neagră, iar titlul, tipicul, colontitlul şi iniţialele în chinovar; nu are însemnări. 

Ms. rom. 3202 120 cu titlul Liturghier, este un miscelaneu de 146 f, de 19 x 14, 5 cm. 
Textul este scris cu cerneală rădăcinie iar titlul, colontitlul, iniţialele în chinovar; este 
copiat în anul 1804 după Liturghierul tipărit la Râmnic în anul 1759 (f. 146), de 
ieromonahul Ioachim Bărbătescu din Bistriţa vâlceană şi legat în scoarţe de lemn şi piele. 
Ultimul proprietar a fost Muzeul de Antichităţi, care 1-a predat Academiei Române la 10 
februarie 1903. 

121 

Ms. rom. 3312 , cu titlul Liturghier. Este un manuscris de 171 f, cu dimeniunile de 
18 x 14, 5 cm., cu numerotaţie veche cu cifre arabe, textul fiind scris cu cerneală neagră 
ce imită tiparul ; unele titluri, iniţialele şi regulile tipiconale sunt scrise în chinovar. 

Ms. rom. 3965 122 , cu titlul Liturghia lui Ioan Gură de Aur, este manuscris bilingv, 
hrisostomic liturgic, fragmentar, cu 20 f, şi dimeniunile de 22 x 17 cm., copiat în a doua 
jumătate a secolului al XVIII-lea, provine din dezmembrarea manuscrisului 3920 (acest 
manuscris avea în plus doar cinci foi cu un text din Pateric). 

Ms. rom. 4067 123 , cu titlul Liturghier slavo-roman este un manuscris liturgic, 
incomplet (fără început şi fără sfârşit), cu 67 f, cu dimeniunile de 21 x 16, 5 cm.; 
Proscomidia şi Liturghia lui Ioan Gură-de-Aur este copiată de diacul Toode din satul 
Odorhei de lângă Târnave, la 1708 (f. l v ); textul este scris cu cerneală neagră, iar titlul, 
iniţialele şi tipicul în chinovar. Copierea s-a efectuat în casa preotului Ion Mihanciu din 
satul Laureni, judeţul Mureş în "Anul Domnului 1 708". Legătura este veche în scoarţe de 
lemn şi piele. 



118 CMR, II, p. 238. 

119 CMR, III, p. 43. 

120 CMR, III, p. 49. 

121 CMR, III, p. 80, ŞTREMPEL, 1959, p. 77. 

122 CMR, III, p. 288. 

123 CMR, III, p. 319. 



21 



Ms. rom. 4133 , conţine un Liturghier, miscelaneul are 149 f., de 19, 5 x 15 cm., 
copiat în 1730 ( f. 66); textul este scris cu cerneală neagră, iar titlul, iniţialele şi tipicul în 
chino var. Liturghia lui Ioan Gură-de-Aur are lipsă primele file şi este cuprinsă între f. 1- 
59, conform cu însemnarea: "Coneţ Liturghiei Zlatoustova. Martie 2 dzile", iar la f. 66 
sunt consemnate, cu precizie, datarea şi copistul: "A scris mult păcătosul preot Ştefan din 
Sînboşog, (judeţul Bihor). Anul... 1730, meseţa martie, 4". 

Ms. rom. 4 154 125 cu titlul Liturghier. Rînduiala dumnedzăeştii Liturghii, fără diacon, 
a lui Ioan Zlatoust; manuscris hrisostomic liturgic cu 162 f., de 19 x 15 cm. legat în piele 
peste care s-a aplicat legătura modernă. Textul liturgic este scris cu cerneală neagră şi 
unele titluri, colontitluri şi iniţiale sunt în chinovar ; manuscrisul este împodobit cu mai 
multe frontispicii în peniţă şi iniţiale ornate. Liturghia "cinstită şi slăvită"(f. 162 v ) este 
copiată la începutul secolului al XVIII-lea în Bihor, de dascălul Gheorghie pentru preotul 
Simeon din Iaz, < judeţul Bihor >. 

Ms. rom. 4160 126 este un manuscris liturgic, cu 118 f., de 18 x 15 cm., copiat de 
scribul Vasile Sturdze la 1701 (f. 57). Textul este scris cu cerneală neagră, iar 
ornamentaţia este identică cu a celorlalte manuscrise ale acestui copist-călător; 
numerotarea este cu caractere chirilice. Legătura veche din piele se păstrează sub cea 
modernă. 

Ms. rom. 4164 127 cu titlul Liturghier este un manuscris liturgic cu 105 f., de 20 x 15, 5 
cm., cu numerotaţie veche, cu cifre chirilice, cu legătură veche în scoarţe şi piele. Textul 
este scris cu cerneală neagră şi rădăcinie, iar titlul, iniţialele şi regulile tipiconale sunt în 
chinovar. 

Ms. rom. 4255 128 are, între filele 4-96 un Liturghier, este un miscelaneu liturgic cu 
108 f, cu dimeniunile de 20 x 16 cm., copiat la începutul secolului al XVIII-lea, de un 
copist necunoscut. Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlurile, colontitlurile, 
iniţialele şi indicaţiile tipiconale sunt în chinovar. Sub legătura modernă se păstrează 
legătura veche din scoarţe de lemn şi piele. 

Ms. rom. 4259 129 , un Liturghier cu 188 f, cu dimeniunile de 20 x 15 cm, este 
numerotat cu cifre chirilice şi scris cu cerneală neagră şi rădăcinie; titlurile, colontitlurile, 
iniţialele şi regulile tipiconale sunt notate cu roşu; legătura veche din scoarţe şi piele se 
păstrează sub cea modernă. 

130 

Ms. rom. 4275 este un Liturghier are 143 f, cu dimeniunile de 19, 5 x 15, 5 cm., 
scris cu cerneală în Ardeal la începutul secolului al XVIII-lea, iar titlurile, iniţialele şi 
tipicul cu chinovar. Este păstrată legătura veche în scoarţe de lemn şi piele. 

Ms. rom. 4870 131 este tot un miscelaneu liturgic cu 71 f, cu dimeniunile de 20 x 14 
cm., cu numerotaţie veche cu cifre chirilice, scris cu cerneală neagră, iar titlurile, 
iniţialele şi indicaţiile tipiconale sunt în chinovar; legătura modernă este aplicată peste 
cea veche, din piele. 



124 CMR, III, p. 344. 

125 CMR, III, p. 355. 

126 CMR, III, p. 357. 

127 CMR, III, p. 359. 

128 CMR, III, p. 394, CORFUS, p. 145. 

129 CMR, III, p. 396, ŞTREMPEL, 1959, p. 66. 

130 CMR, III, p. 402-403, ŞTREMPEL, 1959, p. 77. 

131 CMR, IV, p. 147, ŞTREMPEL, 1959, p. 169. 



22 



Ms. rom. 4918 este un Liturghier de 111 f., cu dimeniunile de 19 x 14 cm., cu 
numerotaţie veche cu cifre chirilice. Textul este scris cu cerneală neagră, iar titlul, 
iniţialele şi tipicul în chinovar; este împodobit cu frontispicii în peniţă la f. 29 v şi 64 v , iar 
la f. 33 r , 41 r şi 47 v are iniţiale ornate. 

Ms. rom. 5353 133 un Liturghier, cu 88 f. de 19, 5 x 15, 5 cm., copiat după Liturghierul 
de Buzău, ediţia 1702, cu litere ce imită tiparul; textul este de culoare neagră, iar titlurile, 
iniţialele şi regulile tipiconale sunt în chinovar. Este ornamentat cu frontispicii şi desene 
în peniţă reproduse după Liturghier . 

Scurte fragmente liturgice au mai fost incluse şi în alte manuscrise religioase cu largă 
circulaţie precum cele din Mântuirea păcătoşilor 134 . Din cele 46 de manuscrise ce includ, 
integral sau fragmentar această operă, notăm doar pe cele care au textul integral, şi 
anume: ms. rom. 432, 2174, 2517 şi 5466; în ediţiile actuale ale acestei culegeri, 
fragmentele liturgice au fost eliminate. O altă operă cu largă circulaţia Floarea 

135 * 

darurilor avea inclus în faza de început câteva fragmente liturgice. In ediţia critică 
realizată de Pândele Olteanu aceste nu mai sunt trecute. 

10. Tipologia cărţii manuscrise. Din caracteristicile manuscriselor prezentate a 
rezultat o tipologie a acestora, pe care o prezentăm mai jos cu exemplificări 
corespunzătoare fiecărui tip. 

Din punct de vedere al limbii în care au fost scrise, avem: manuscrise greceşti, 
slavone, slavo-române, cu două excepţii: un manuscris greco-român (nr. 3009) şi un altul 
greco-rus, ambele scrise cu caractere chirilice (nr. 3618). 

Din punct de vedere al conţinutului şi a structurii manuscrisului, avem manuscrise 
miscelaneu (1365, 3202, 4255 şi 4870), manuscrise liturgice cu text integral (707, 1352, 
1365, 1809, 1832, 2302, 3188, 3202, 3312, 4154, 4160, 4164, 4255, 4259, 4275, 4918 şi 
5353) şi manuscrise liturgice cu text incomplet (3965, 4067, 4133, 4870, 5733). 

Scurte fragmente liturgice incluse în miscelanee sunt cuprinse în manuscrisele 447, 
953, 1123, 1187, 1331, 1426, 2039, 3806, 4237, 4762, 5207, 5316, 5422 şi în Codicele 
Braţul. Acesta din urmă, aflat la Muzeul Literaturii din Iaşi, este inclus în studiul nostru, 
întrucât este primul manuscris datat şi conţine un fragment liturgic şi omilia hrisostomică 
pascală. 

Cu excepţia ms. rom. 1809, care are scriere cursivă, toate celelate au o scriere ce imită 
tiparul, scriere ce s-a practicat în Ardeal din lipsa cărţilor tipărite. 

Din punct de vedere artistic toate manuscrisele au avut măcar un frontispiciu şi câteva 
iniţiale ornate; unele dintre ele au avut legătură artistică deosebită (ms. rom. 2302), iar 
altele au o mai mare valoare artistică dată de ornamentaţia bogată în frontispicii, viniete, 
iniţiale ornate şi scene rituale, care stabilesc un raport intern cu textul, intensificând 
mesajul textului liturgic ( ms. rom. 4255, 4259, 4275). 

Ms. rom. 1352 conţine o criptogramă şi unele cuvinte scrise cu litere latine, indicând 
mâna unui copist mai instruit, pe când ms. rom. 4067 a fost scris de un copist mai puţin 
pregătit, fapt constat din scrierea stângace şi cu mici lacune de text. 



CMR, IV, p. 155-156, ŞTREMPEL, 1959, p. 177. 
CMR, IV, p. 277, ŞTREMPEL, 1959, p. 217. 
ONU, 2002, p. 26-27. 
OLTEANU, 1964, p. 189-211. 



23 



Dacă îi avem în vedere pe copişti, avem: manuscrise scrise de un singur copist şi 
manuscrise scrise de doi copişti, iar din punctul de vedere al profilului intelectual avem 
mauscrise scrise de preoţi, de diaconi, de dascăli şi de logofeţi. Copiştii al cărăr nume a 
fost consemnat pe o versiune a Liturghiei sunt: logofătul Constantin Anastasie (1809), 
popa Avram din Cioara (1365), popa Floru (4259), popa Gavril din Sintele Oradea 
(1832), diacul Gheorghie din Vima Turdei (4275), diaconul Gheorghe Comănescu 
(3312), dascălul Gheorghe din Botos (4154), monahul Gherasim (5782), ieromonahul 
Ioachim (3202), popa Nicolae din Cicmău (4870), popa Petre din Hereclean (4918), 
ieromonahul Silvestru (5353), preotul Ştefan din Sînboşog (4133), diacul Ştefan din 
Vima Boci (1352), diacul Toader din Odorhei (4067) şi dascălul Vasile Sturdze 
moldoveanul (707, 4160, 4164). 

După criteriul circulaţiei, avem manuscrise cu circulaţie bogată (1365, 2303, 3312, 
4160, 4255 şi 4259) şi manuscrise cu arie restrânsă de circulaţie (1352). 

La această categorie trebuie să mai amintim faptul că există foarte multe manuscrise 
româneşti în afara graniţelor României care, din diverse motive, au fost „exportate" şi 
care sunt catalogate astăzi în marile biblioteci europene. Semnalarea şi cercetarea lor a 
fost făcută de către istorici (episcopul Melchisedec Ştefănescu, Al. Odobescu, M. 
Kogălniceanu G. Tocilescu, N. Iorga, M. Bulacu, I. Mihailovici, M. Berza, V. Cândea, P. 
P. Panaitescu, ş. a.) şi filologi (M. Gaster, B. P. Hasdeu, L. Şăineanu, O. Densuşianu, Şt. 
Ciobanu, P. Olteanu, E. Turdeanu, Gh. Mihăilă ş. a.). Repertorii al tuturor acestor 
manuscrise a fost întocmite de către Radu Constantinescu în 1986 136 şi academicianul 
Virgil Cândea 137 . 

O altă catalogare a manuscriselor a fost făcută de Biblioteca Sfântului Sinod al 
Bisericii Ortodoxe Române; catalogul respectiv a fost întocmit de reputatul pr. Dumitru 
Fecioru şi publicat treptat, timp de şase ani, în periodicul bisericesc ST între anii 1959- 
1965. 

Credem că este posibil să mai fie descoperite şi alte manuscrise româneşti prin diverse 
depozite de carte veche bisericească, aşa cum cercetătorii au descoperit şi publicat în 
1970 138 manuscrise hrisostomice inedite. 

Toate manuscrisele liturgice prezentate au fost scrise într-o perioadă de un secol: de la 
1699 (ms. rom. 707), până la intrarea în perioada modernă ( ms. rom. 3202 din 1804), 
iar din punct de vedere geografic, cu excepţia a două manuscrise, 98% au fost scrise şi au 
circulat în Ardeal. 

Toate manuscrisele au fost scrise pe suport de hârtie, dar nici un copist nu oferă 
informaţii privind provenienţa şi preţul hârtiei. 

Fiind text liturgic fundamental pentru preoţi, toate regulile tipiconale au fost notate cu 
chinovar(roşu), copiştii fiind în cea mai mare parte persoane consacrate oficiului divin. 

Ms. rom. 3312 are numerotaţie cu cifre arabe, celelalte cu cifre chirilice. Ms. rom. 
4067 are în plus şi o transcriere interliniară târzie, cu litere latine. 

Cu excepţia ms. rom. 2303, toate manuscrisele au avut precizată data şi locul copierii, 
precum şi proprietarii lor. Un singur manuscris (ms. rom. 3203) păstrează aproape în 
întregime anonimatul datelor. 



Radu Constantinescu, Manuscrise de origine românească din colecţii străine, 1986, s. 1. 
CÂNDEA, 2010. 

Une homelie chrysostomienne presentee comme inedite, în Bibliography of scholarship in the field of 
Chrysostom studies, updated March 2010/ 10 06. 201 1 . 



24 



11. Raportul dintre ms. rom. 3188 139 şi Liturghierul din 1747 140 . în prezentarea de 
mai jos avem în vedere modul cum s-au transmis normele românei literare prin copierea 
manuscriselor. în acest sens am analizat ms. rom. 3188 din Fondul de Manuscrise al 
BAR, care conţine numai textul liturgic; comparaţia este făcută cu Liturghierul din ediţia 
Bucureşti, 1747; am supus colaţionării Rugăciunea dinaintea Sfintelor Daruri. 



Liturghierul 1747, Bucureşti 


Ms. rom. 3188 


p. 87. Doamne, Dumnezeule, 
atotţiitorule, cela ce eşti unul sfânt, 
care priimeşti jărtfa de laudă de la cei 
ce te chiamă pre tine cu toată inima, 
priimeşte şi rugăciunea noastră a 
păcătoşilor, şi o du pre dânsa la sfântul 
tău Jârtvinic, şi ne îndestulează pe noi 
a-ţi aduce ţie daruri şi Jărtve 
duhovniceşti pentru păcatele noastre şi 
neştiinţele norodului: şi ne 
învredniceşte să aflăm har înaintea ta, 
ca să-ţi fie ţie bine jărtva noastră, şi să 
sălăşluiască întru noi Duhul cel bun al 
darului tău, şi întru aceaste daruri puse 
înainte şi întru tot norodul tău. 


f. 24. Doamne, atotţiitorule, cela ce 
eşti unul sfânt, carele priimeşti jertfă 
de laudă, de la cei ce te cheamă pre 
tine cu toată inima. Priimeşte şi 
rugăciunea noastră a păcătoşilor, şi o 
du cătră sfântul tău jertvenic, şi ne 
îndestulează pre noi a-ţi aduce ţie 
daruri şi jertve Duhovniceşti pentru 
păcatele noastre şi neştiinţele 
norodului. Şi ne învredniceştre pre noi 
să aflăm Har înaintea ta, ca să-ţi fie ţie 
bineprimită jertfa noastră, şi să să 
sălăşluiescă întru noi Duhul cel bun al 
darului tău şi spre aceste daruri puse 
înainte, şi spre tot norodul tău. 



Din analiză au rezultat următoarele aspecte filologice ale copierii: 

a) omisiuni: Dumnezeule şi pre dânsa 

b) înlocuiri: 1. vocale - [ă]- cu [e]: jărtvă - jertve 

- [z]cu [e]: jîrtvenic -jertvenic, etc. 
2. cuvinte: : întru cu aceste, Dumnezeule-atotţiitorule 

c) adaos : pre noi. 

Manuscrisul a fost scris cu cerneală neagră, mai puţin regulile tipiconale, redate în 
chinovar; nu conţine ornamentaţie şi nici însemnări importante. 

12. Tradiţia tipărită a textelor liturgice. în paginile următoare vom efectua două 
tipuri de prezentări ale acestor ediţii: de ansambu şi selectivă; criteriul de selecţie a fost 
determinat de importanţa acestor ediţii în procesul unificării românei literare. 

Prezentarea de ansamblu are în vedere valoarea culturală a ediţiilor, iar prezentarea 
selectivă are ca obiectiv contribuţia operei hrisostomice din cărţile de cult la 
procesul de unificare a românei literare. Ipoteza de lucru ne-a fost impusă de evoluţia 
epocilor de cultură studiate, de programul cultural al fiecărei epoci, care a dictat 
ornamentaţia cărţii precum şi de arta cuvântului scris. 



CMR, IV, p. 277, F. 24. 
LITURGHIER, Bucureşti, 1747, p. 87. 



25 



Demersul metodologic porneşte de la scopul fundamental al studiului: arta cărţii şi arta 
cuvântului scris. Această dublă perspectivă a impus ca necesitate metodologică utilizarea 
procedeului analizei de perspectivă inversă, dat de metoda integrativă 141 "pentru a putea 
stabili concordanţe sau mutaţii stilistice" în aspectul artistic al cărţii; metoda a necesitat 
un cadru complex de investigare: analiza iconografică unită cu cea formală în acord cu 
fenomene istorice şi culturale, creaţia artistică fiind explicată în relaţie cu programul 
cultural şi social al epocii. Pentru corecta ei aplicare, metoda a impus lărgirea bazei de 
informare şi selecţia critică pentru distingerea particularităţile artistice ale Litughierelor. 

Procedeul stratificării lingvistice 142 dat de metoda comparatistă a pus în evidenţă 
dinamica procesului de unificare a limbii române literare prin textele liturgice. 

Utilizăm două metode specifice din două domenii ştiinţifice diferite, care converg spre 
scopul fundamental al cercetării: contribuţia efectivă a Liturghiei la evoluţia culturii 
române. 

Ca tehnică de lucru am recurs în prima parte la prezentarea artistică a cărţii tipărite şi 
apoi la arta cuvântului. 

Pentru îndeplinirea scopului propus la primul punct al cercetării s-a impus cu 
necesitate luarea în calcul a Liturghierului din 1508 143 , acesta fiind primul text tipărit al 
Liturghiei, incunabulele macariene influenţând tot teritoriul sud-est european 144 . Cartea 
este un format mic in -4° de 128 de foi cuprinse în 17 caiete în legătură de epocă: 
coperţile de lemn sunt îmbrăcate în piele. Scrise cu roşu şi negru, acestea redau aproape 
cu fidelitate structura manuscrisului slavon nr. 651; este frumos ornat şi scris pe hârtia 
groasă, de provenienţă veneţiană, cu şase filigrane diferite, cu câte 15 rânduri pe fiecare 
pagină, unele dintre ele având frumoase frontispicii în roşu şi negru precum şi iniţialele 
cu patru forme deosebite. Liturghierul începe cu epilogul caracteristic cărţilor din secolul 
al XVI-lea şi cuvântul Sf. Vasile cel Mare despre preoţie. Liturghia Sfântului Ioan Gură- 
de-Aur, are în faţă un frontispiciu cu stema Ţării Româneşti. Textul este cuprins între 
caietul 1, f. 3 V şi sfârşitul caietului 6, cu următorul titlu: Dumnedzeiasca slujbă după 
sfintul părintele nostru Ioan Gură-de-Aur. Acest titlu nu este prezent în Spunerea de 
capitole de la începutul cărţii. Liturghierul a fost retipărit cu titlul Liturghier-Slujebnic, 
în 1588, la Braşov, de către Şerban, fiul lui Coresi. In 1570 a fost efectuată traducerea şi 
tipărirea Liturghierului în limba română. 

Sub aspect artistic, Liturghierul a impus îmbinarea elementelor bizantine cu a celor 
apusene şi a celor populare româneşti, elemente prezente în multe ediţii viitoare ale 
Liturghierului; dispuse într-o tratare unitară şi echilibrată din punctul de vedere al 
repartiţiei elementelor grafice, aceste elemente artistice se vor diversifica ulterior pe 
categorii de texte şi epoci de cultură. Această ornamentică a fost preluată de Coresi prin 
Liturghierul slavon şi îmbogăţită prin Evanghelia învăţătoare din 1581, care aduce ca 
noutate o pagină de gardă de tip plaine page. Elementele geometrice au fost înlocuite la 
Braşov de cele vegetale, elemente figurative, viniete de început şi de text, letrine, 
frontispicii dreptunghiulare şi motive heraldice, care au amplificat valoarea culturală a 
Liturghierelor tipărite la Braşov (1570, 1588) şi Dealu. (1646). Acesta din urmă a 



1 LAZAREV, p. 9, NEGRICI, p. 41-43. 

2 MUNTEANU, 2008, p. 16. 

3 LITURGHIER, 1508, GHEŢIE-MAREŞ, 1985, p. 259-265. 

4 ZIMMER, The benining of cyrilik printyng, New York, 1983, p. 142, apud, ANDREE S CU, p. 6, 
GRABAR, p. 12. 



26 



împrumutat motivul poarta cărţii casetată cu chipuri de sfinţi de la Liturghierul de la 
Kiev, 1625 145 iar motivele din ediţia Dealu au influenţat ornamentaţia Liturghierului lui 
Teodosie (1680), al lui Antim (1713), a Liturghierului de Bucureşti (1728), a 
Liturghierului de Buzău (1769), şi a Liturghierelor de Râmnic (1706, 1733, 1742, 1747), 
multe din ediţii aducând elemente noi prin meşterii tipografi străini şi autohtoni. Tot în 
secolele al XVII-lea - al XVIII-lea au predominat somptuoasele gravuri pleine-page cu 
scene în două şi trei registre, iar în interiorul textului, icoanele şi chenarul stilizat au dat 
farmec imaginii şi încântare cititorului; frumosul a fost pus în acţiune pentru înnobilarea 
minţii, acesta fiind şi secolul debutului marilor reforme care se vor finaliza în secolul 
următor. Cartea tipărită se înscrie în acest proces novator atât cantitativ prin numeroase 
ediţii ale tuturor cărţilor de cult, cât şi prin traducerea şi tipărirea cărţilor sapienţiale 146 , 
ştiinţifice 147 , a primelor manuale 148 şi calendare 149 , precum şi scrierea marilor cronici 150 , 
intelectualitatea românească fiind puternic ancorată în relaţiile culturale europene prin 
reprezentanţii familiilor domnitoare 151 , ai clerului 152 şi al negustorilor 153 . Circulaţia cărţii 
europene în spaţiul românesc pe marile trasee comerciale 154 a adus cu sine motivele 
ornamentale ale Barocului apusean, care au fost asimilate de motivele consacrate, aşa 
încât cărţile au redevenit mijloc de contopire a artei româneşti cu cea europeană; prin 
prezenţa ierarhilor şi clericilor greci au fost aduse în ornamentaţia cărţii, motivele 
ornametale orientale, toate prezente din plin în frontispicii, viniete şi chenare 155 . 

Liturghierele de Blaj au avut ca preferată a gravurilor, icoana Buneivestiri, corifeii 
Şcolii Ardelene transpunând prin imagini şi în prefeţele cărţilor publicate de ei, 
programul lor reformist-iluminist. Această icoană va fi preluată de şcoala gravorilor de la 
Iaşi, în 1806. Luxoasa ediţie a Liturghierului de Blaj din 1775 va declanşa mai târziu o 
competiţie artistică între editorul blăjean Ion Bob şi cel de la Sibiu, Petre Bart, care se va 
materializa prin editarea mai multor Liturghiere cu ornamentaţie rafinată, inspirată din 
ecourile târzii ale Renaşterii italiene 156 în ambele centre; hârtia de calitate superioară, 
textul ireproşabil şi gravurile elegant amplasate, conferă superioritate artistică tipăriturilor 
sibiene 157 . 



145 ANREESCU, ARTA, p. 7, 27, IORGA, 1968, p. 208-210. 

146 CÂNDEA, RAŢIUNEA, p. 246-248, DUŢU, COORDONATE, p. 355, CARTOJAN, 1938. 

147 Episcopul Amfilohie a tradus pentru prima data Gramatica, Geometria si Fizica. 

148 în Bucoavna, începând cu ediţia din 1699 şi Azbucvar au fost introduse ca exerciţii de citire şi rânduieli 
şi rugăciuni liturgice, MIHĂILĂ, OROC, p. 168: " Nota nouă pe care o aduce această bucoavnă e slujba 

bisericească, pe care o dă ca material de lectură, şi ecteniele şi pricesnele greceşti alături de cele româneşti. 
Aceste părţi au fost reluate în 1795, în Bucoavna de la Sibiu, rămânând în uz aporoape un secol întreg, până 
la dispariţia bucoavnei din viaţa şcolară şi bisericească". 

149 Primul calendar a fost creat de Petru Shoanul, la Braşov, în anul 1733, după model, sârbesc, cf. 
TOMESCU, 1957. 

150 Cronicile lui R. Greceanu, Axinte Uricariul, I. Cânta, Ghiculeşti, Anonimul brâncovenesc, ş. a. 

151 Familiile Cantacuzino, Mavrocordat şi marii boieri, care şi-au şcolit fiii la Lvov, Padova şi Veneţia. 

152 Episcopii Mitrofan, Damaschin, Chesarie şi Filaret, mitropoliţii Neofit I şi Iacob Putneanul. 

153 IORGA, XVIII, p. 347, ŞCHIAU, p. 110. 

154 IORGA, 1981 I, p. 89: "Cele două mari drumuri comerciale erau... şi drumul de nord prin Cracovia, 
Lvov, Suceava, Cetatea Albă, numit şi bulevardul creştinătăţii după pătrunderea masivă a turcilor în 
Europa". 

155 ANDREESCU, XVIII, p. 128-129, IORGA, 1972, p. 259, NICOLESCU, 1976, p. 219-238. 

156 OPRESCU, p. 158, ANDREESCU, XVIII, p. 130. 



157 OPRESCU, p. 149. 



27 



De la Râmnic, începând cu Liturghierului din 1706 şi prin intermediul celei mai 
longevive familii de tipografi români - meşterii din familia Athanasievici au lucrat la 
tipografia Râmnicului timp de peste o sută de ani - a fost iniţiată practica aplicării pe 
Liturghiere a stemei mixte, a Ţării Româneşti şi a Moldovei 159 , practică generalizată apoi 
în tot spaţiul tipografic muntenesc; şi acest fapt a pregătit procesul unirii şi al 
modernizării desfăşurat în secolul al XlX-lea. Aici, la Râmnic, sub influenţa lăsată de 
spiritul german 160 , au fost tipărite cele mai elegante tiraje de cărţi liturgice, care s-au 
răspândit deopotrivă printre sârbi şi românii ardeleni 161 . Unul din cei mai erudiţi şi activi 
cărturari s-a dovedit episcopul Chesarie, care cerea cu insistenţă prietenului său, 
negustorul Hagi Constantin Pop, să-i cumpere periodicele şi noile cărţi editate în Apus 
printre care şi Enciclopedia lui Diderot 162 . 

Ediţia 1813a Liturghierului de Râmnic, influenţată de arta barocă, aduce ca noutate 
gravura în aramă a coperţilor, iar Chişinăul va da o ediţie luxoasă a Liturghierului 
românesc în anul 1815, ediţie care va juca un rol cultural deosebit în Basarabia: 
liturghia din 1815. ..una din cele mai frumoase cărţi basarabene, în felul celor cu grijă 
şi bogat tipărite de marii scriitori bisericeşti... Cartea aceasta a fost unul din stîlpii 
puternici ai românismului în Basarabia. După ea au învăţat cei mai mulţi preoţi de la 

* ^ 1 63 

1815 înainte.. .Ea a slujit ca model de scriere, ca una ce zilnic se întrebuinţa la slujbă'" . 

Un tiraj relativ restrâns, într-o ediţie de lux, a fost produs şi la Mănăstirea Neamţ în 
anul 1860. Am aflat recent în Biblioteca Episcopiei Roman un exemplar din această 
ediţie. Alături de acesta în biblioteca menţionată mai existau două volume cu copertă de 
calitate diferită din aceeaşi ediţie, astfel că Mănăstirea Neamţ a editat în 1 860 trei tipuri 
de Liturghiere: unul obişnuit cu copertă din carton, o ediţie cu copertă mai îngrijită pentru 
marile sărbători şi un exemplar de lux. Am efectuat colaţionarea cuprinsului, textului, şi 
paginaţiei, iar concluzia este aceea că sunt identice în conţinut, dar este de calitate 
superioară hârtia ediţiei de lux, iar coperta îmbrăcată în catifea grena peste care s-a 
aplicat un chenar din argint aurit prins în cele patru colţuri cu butoni flamboiaţi auriţi îi 
dă acesteia un aer sărbătoresc. în mijloc se află o cruce din aceelaşi material. Chenarul şi 
crucea au aceleaşi forme geometrice gravate în relief. Pe marginea interioară a chenarului 
s-au dispus uniform butoni mici flamboiaţi, iar cotorul este întărit cu şase butoni de 
acelaşi tip; întregul volum degajă prospeţime, vioiciune şi bucuria de a-1 răsfoi. 

începând cu a doua jumătate a secolului al XlX-lea aspectul ornamental al cărţilor 
liturgice se simplifică la fel ca al tuturor cărţilor religioase; locul imaginilor este cedat 
scrisului, numărul crescând al ştiutorilor de carte a impus apelul la lectură mai mult decât 
la imagine, iar începutul secolului al XX-lea a adus Liturghiere ornate cu un chenar 
simplu şi stilizat. 

Cinci caracteristici au rămas constante, dar în mod diferit în toate secolele supuse 
analizei; prima este chipul Sfântului Ioan Gură-de-Aur prezentat în diferite variante 
iconografice în toate Liturghierele, pentru că nici un Liturghier nu a avut lipsă această 



OPRESCU, p. 158, HERALDICA, p. 308. 
HERALDICA, p. 316-320. 
IORGA, XVIII, p. 516. 

MOLIN, 1964, p. 859-869, 1965, p. 418-424, MIHĂILĂ, OROC, p. 164-169. 
IORGA, CONTRIBUTII-XVIII, p. 3. 
OPRESCU, p.119, cf. şi. HANEŞ, p. 81. 



28 



Liturghie. A doua caracteristică sunt simbolurile Euharistiei: motivele viţa-de-vie cu 
strugure, spicele de grâu şi masa euharistică; a treia caracteristică o reprezintă uzura 
extremă a paginilor Litughiei hrisostomice, semn al unei îndelungate şi eficiente 
folosinţe. Norma consacrată scrierii textului Liturghiei este respectată în toate ediţiile: 
tipicul cu roşu, iar textul cu cerneală neagră şi, mai nou, albastră, aşa cum sunt scrise 
unele rugăciuni din ediţia jubiliară din 2008. Liturghierul lui lui Neofit de Bucureşti 1741 
şi cel din 1747 au avut incizate pe coperta exterioară supra-libros-vX Mavrocordaţilor, cu 
iniţiala domnitorului. Iorga scrie cum acest ambiţios, erudit şi patriot domnitor fanariot va 
impune şi în administraţia statului obligativitatea scrierii tuturor documentelor în limba 
română: "Toată corespondenţa ce am cercetat se poartă numai în româneşte. Cînd, din 
obişnuinţă sau din linguşire, un dregător încearcă a întrebuinţa limba de naştere a 
domnului, acesta se supără şi, după temperamentul lui iute, îl înfruntă foarte aspru: 
«...de ce să ne scrii greceşte? ... să ne scrii rumâneaşti! Să nu ne mai scrii greceşti... 
Carte ce ne-ai trimis am luoat şi cele scrisă am vădzut; dar pentru ce să ne scrii 
greceşte? Au aştepţi, să-ţ dăm noi logofăt, să scrie româneaşti ? Să-ţ cauţ logofeţăl, să ne 
scrii rumâneaşti! Să nu ne mai scrii greceşti!»" 164 . 

Ultima caracteristică comună este spaţiul liber de 1-2 file pentru adnotările personale 
ale sacerdotului. 

în ceea ce priveşte dimensiunile, Liturghierele din prima parte a secolului al 
XVIII-lea, sunt de format mic, variind între 19, 5 x 14 şi 20, 5 x 15 cm.; începând cu 
ediţia din 1759, rămâne constantă dimensiunea de 33 x 20 cm. până la ediţia din 1921. 
După această perioadă singura dimensiune rămâne cea de 24 x 1 8 cm. 

Amploarea crescută a activităţii culturale de la sfârşitul secolului al XlX-lea a făcut 
posibilă întocmirea de numeroase ediţii de Liturghiere cu notaţii precum Liturghierul 
pentru uzul coral bărbătesc pe mai multe voci 165 ; în 1945 este editat un Liturghier inedit 
cu titlul Liturghier pentru copii şi popor 166 cu multe imagini de text, iar în 2000 167 s-a 
editat un Liturghier pastoral 168 . Anul aniversar 2008 aduce nou un Liturghier pentru 
surdo-muţi 169 şi un Liturghier pastoral 170 . Anul 2010 aduce nou un Liturghier pastoral 171 , 
un Liturghier a poche 172 şi reeditarea Liturghierului jubileu, iar anul 2012 aduce o nouă 
ediţie, îmbunătăţită, în urma răspunsului dat de sacerdoţi la solicitarea menţionată de 
Comisia Sinodală în Liturghierul 2008, prin aceasta evidenţiindu-se caracterul dinamic al 
tradiţiei ortodoxe 173 . Ornamentaţia acestora din urmă este simplă. Liturghierul pastoral 
cuprinde numai Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur, la care sunt adăugate alte rânduieli 
cultice descrise în cercetarea efectuată de L. Petroaia 174 . Am supus analizei câteva ediţii 



164 IORGA, ST-DOC, VI, p. 288-294, IORGA, REFORMATORII, p. 117. 

165 în studiul lui PETROAIA, consacrat istoriei Liturghierului muzical românesc (p. 160-162) am numărat 
peste o sută de ediţii ale acestor Liturghiere cu foarte mulţi autori, volume care au fost tipărite în 
diverse centre bisericeşti. 

166 LITURGHIER, Bucureşti, 1945. 

167 LITURGHIER, Trinitas, Iaşi, 2000. 

168 Acest Liturghier conţine numai Liturghia Sfântului Ioan Gură-de-Aur. 

169 A fost conceput în urma studierii limbajului mimico-gestual, PETROAIA, p. 105-106. 

170 Conţine numai Liturghia hrisostomică, după modelul din 2000. 

171 LITUGHIER, Bucureşti, 2010. 

172 Liturghier editat de mai multe centre mitropolitane, cu număr restrâns, pentru uzul sacerdoţilor. 

173 Este o reeditare îmbunătăţită tipiconal a Liturghierului din 2008. 

174 în anul 2009 s-a realizat finalizarea acestei cercetări doctorale a Liturghierului românesc, cf. 
PETROAIA, p. 108. 



29 



din secolul al XX-lea şi am constatat prezenţa paginilor albe necesare adnotărilor 
preoţilor, iar unele dintre ele aveau mai multe notaţii marginale la Liturghia Sfântului 
Ioan, făcute în creion sau cu cerneală albastră şi care cuprindeau observaţiile propriu-zise 
ale liturghisitorilor, cu specific local. La toate acestea, paginile textului hrisostomic erau 
extrem de deteriorate, semn al unei îndelungate folosinţe. 

Liturghierul Jubileu din 2008 este un volum de format mijlociu de 24, 5x18 cm., cu 
576 p., cartonat în roşu, cu chenar stilizat, atât pe coperta exterioară cât şi în paginile de 
titlu şi de text. Sub aspect artistic, cuprinde motivele euharistice în medalion: pe pagina 
de început, icoana învierii (p. 67), icoana Deisis (p. 105), icoana lui Hristos (p. 150) şi 
icoana celor trei Părinţi liturghişti (Ioan, Vasile şi Grigorie). Liturghia aflată în atenţia 
studiului nostru cu numele de "Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur" se află cuprinsă 
între p. 151-196. Volumul este prefaţat de PFP Daniel, Patriarhul actual al României, care 
evidenţiază importanţa istorică, culturală şi spirituală a Liturghierului . Diortosirea 
acestei ediţii a fost efectuată de o Comisie Sinodală din cadrul Departamentului de 
Patristică al Bisericii Ortodoxe Române 176 . în recenzia aplicată acestei ediţii s-au adus 

1 77 

critici tipiconale de către ieromonahul P. Pruteanu . 

13. Aspecte ale evoluţiei limbii liturgice. Următoarea etapă a cercetării noastre o 
constituie prezentarea sintetică a evoluţiei limbii textului liturgic în spaţiul românesc. în 
acest sens, am selectat primele patru lecţiuni din prima rugăciune hrisostomică a 
Liturghiei. 

Ca tehnică de lucru vom raporta textul original din PG 178 la evoluţia acestuia în cele 
mai reprezentative ediţii ale Liturghierului în limba română. Aplicând criteriul 
reprezentativităţii lingvistice s-au impus cu necesitate obiectivă următoarele ediţii de 
texte liturgice româneşti: Liturghierul lui Coresi din 1570, Dumnezeiasca Liturghie, Iaşi, 
1679 (Dosoftei), Liturghierul din 1713, Liturghierul din 1747, Liturghierul lui Veniamin 
Costachi din 1818, Liturghierul de la Neamţ, 1860; dintre Liturghierele secolului al 
XX-lea am supus studiului ediţiile din 1921 şi 1987 (Liturghierul din 1987 reprezintă 
sinteza tuturor modificărilor de text şi tipiconale ale secolului al XX-lea) şi Liturghierul 
Jubileu din 2008. Aplicând tehnica face ă face, am putut verifica: raporul dintre original 
şi textul actual şi raportul dintre secole. Prin toate acestea am încercat să punem mai bine 
în evidenţă această dinamică evolutivă, care confirmă teza humoldtiană potrivit căreia 
limba este deopotrivă o energeia, o activitate permanentă, dar şi un produs, (ergon) ce 
poate fi analizat. 

în anexa nr. 1 este redat textul integral al acestei rugăciuni. 

Din textele colaţionate au reieşit următoarele: 



Patriarhul României prezintă succint istoria, valoarea spirituală şi culturală a Liturghierului. 

176 Mulţumim pe acestă cale pr. dr. C. D. Pârvuloiu pentru bunăvoinţa cu care ne-a oferit 
aceste informaţii. 

177 în pagina sa electronică www.teoloeie.net , precum şi în periodicul Episcopiei de Alba -Iulia, 
ieromonahul menţionat efectuează o critică aspră la adresa ediţiei jubiliare a Liturghierului, cf. „Altarul 

Reîntregirii" din 08. VI. 2011, p. 310-320. 

178 Traducerea acestei rugăciuni este efectuată de drd. pr. Teofil Grosu. 



30 



P.G. 
IV 


Lit. 
1570 
XVI 


Lit. 

1679 

XVII 


Lit. 

1713 

XVIII 


Lit. 

1747 

XVIII 


Lit. 
1818 
XIX 


Lit. 
1860 
XIX 


Lit. 
1921 

XX 


Lit. 
1987 

XX 


Lit. 
2008 
XXI 


Atot- 
puter- 
nice 


Atotţii- 
toriu 


Totpu- 
ternice 


atotţii- 
torule 


atotţii- 
torule 


atotţii 
torule 


Atot 

ţiitoru 

le 


atotţii 
torule 


Atotţii- 
torule 


Atotţii- 
torule 


prime 
şte 


prii- 
meşti 


prii- 
meşti 


prii- 
meşti 


prii- 
meşti 


prii- 
meşti 


prii- 
meşti 


Dri- 
meşti 


ori- 
meşti 


ori- 
meşti 


jertfă 


jărtvă 


jărtvă 


jărtfă 


jărtfă 


jertfă 


jertfă 


jertfa 


jertfa 


jertfă 


inima 


inemă 


inima 


inima 


inima 


inima 


inima 


inima 


inima 


inima 


celor 
păcă- 
toşi 


şi noi 

greşiţi 

lor 


nişte 
păcă 
toş 


păcăto- 
şilor 


păcăto 
-şilor 


Păcă 

to- 

şilor 


Păcă 

to- 

şilor 


Păcă 

to- 

şilor 


păcăto- 
şilor 


a păcă- 
toşilor 


ne fă 
vred- 
nici 


destoini 
ci fă 
noi 


destui 
ne fă 


ne 

îndestu 
lează 


ne 

înde 

stulea 

ză 


şi ne 
îndest 
ulea 

ză 


îndes 

Tulea 

ză-ne 

pre 

noi 


fă-ne 
vred- 
nici 
pre 
noi 


fă-ne 
vrednici 


fă-ne 
vrednici 



Prin compararea diferitelor opţiuni de echivalare se constată încadrarea textelor în 
normele românei literare prezentate în tratatul lui I. Gheţie 179 . Argumentăm prin câteva 
exemple: 

Atotputernice (PG): atotţiitoriu (XVI), totputernice(XYII), atotţiitorule (XVIII- 
XXI) 

primeşte (PG): pr Urneşte ( XVI-XBi), primeşti (XX) 

jertfa (PG): jărtvă (XVI-XVII), jărtfă (XVIII), jertfă (XIX-XXI) 

inimă(PG): inemă (XVI), inimă (XVII-XXI) 

a celor păcătoşi (PG): şi noi greşiţilor (XVI), a nişte păcătoş (XVII), a păcătoşilor 
(XVIII-XXI) 

şi ne fă vrednici (PG): şi destoinici fă noi (XVI), şi destui ne fă (XVII), şi ne 
îndestulează (XVIII-1818), îndestulează-ne pre noi (1860), fă-ne vrednici pre noi (1921), 
fă-ne vrednici (1987, 2008). 

In raport cu textul originar din secolul al IV-lea, sunt puse în evidenţă următoarele teze 
ale filologiei româneşti: a) vocabularul familial, comun al limbii secolelor al III-lea al 
IV-lea, din bazinul mediteranian oriental a fost asimilat de şcolile teologice în care s-a 
format textul Liturghiei, iar termenii adoptaţi s-au menţinut în toată istoria textului ca o 
consecinţă firească a identităţii estetice şi teologice a textului liturgic 180 ; b) limbile clasice 
au contribuit consistent la formarea variantei literare a limbii române încă din secolul al 
XVI-lea, teză temeinic demonstrată în filologia românească prin autorii citaţi mai sus, şi 
reconfirmată în cazul de faţă. 



9 GHEŢIE, BAZA, p. 94-178. 

MIHĂESCU, 1966, p. 34-83, CARTOJAN, p. 88- 90, RUSSU, 76-96, PHILIPPIDE, PRINCIPII, p. 9, 
GASTER, p. XVI, PANAITESCU, p. 215, IVĂNESCU, ILR, p. 565, 584-586, NICULESCUŢII, p. 55- 
98, GHEŢIE, BAZA, p. 66-68, MUNTEANU, p. 2008, 13, DIMITRIU, ş. a. 



31 



Meritul deosebit al traducerii şi al editării Liturghierului din 1713 la Tîrgovişte de 
către mitropolitul artist Antim Ivireanul este de a fi repus în circuitul românesc traducerea 
după originalul grecesc, ceea ce evidenţiază pe deplin ideea de mai sus; iar calitatea 
actului traducerii dovedeşte în primul rând capacitatea lexicului limbii 
române din perioada medievală de a prelua lexicul grecesc originar, dar şi 
cunoaşterea şi mânuirea deplină a inflexiunilor limbii române a traducătorului de la 
începutul secolului al XVIII-lea. Litughierul acestui a fost editat începând cu acel an, în 
30 de ediţii în principalele centre tipografice româneşti. 

Constanta precizată în prima teză se manifestă remarcabil pe toată perioada supusă 
observaţie, ceea ce a dus la paternitatea indiscutabilă a textului liturgic, fapt menţionat şi 
de liturgistul P. Vintilescu: 

"Paternitatea acestora (a rugăciunilor, n. a.), şi în particular a celor care alcătuiesc 
ritul anaforei, rămâne în general întreagă în beneficiul sfinţilor autori sub al căror nume 
sunt puse liturghiile bizantine ,,m . 

Pentru verificarea afirmaţiei de mai sus, am colaţionat întreg textul Liturghiei 
hrisostomice în limba română şi în special al anaforei ( rugăciunile din centrul Cinei de 
Taină) în peste 50 de ediţii româneşti din cei 300 de ani (1713-2013), iar constatarea 
noastră confirmă opinia Vintilescu; noutăţile care apar în textul liturgic sunt numai de 
ordin tipiconal. 

Din punctul de vedere al organicităţii textului, constatăm funcţionarea primei legi 
precizată de Baumstark, legea dezvoltării organice prin care are loc o dilatate a textului şi 
o dublare a formelor vechi cu cele noi; astfel, prima parte a legii s-a manifestat în ediţiile 
de texte începând cu secolul al XVIII-lea, menţinându-se constantă până astăzi. 

- Ce, cel - cela ce, cel ce, 

- te cheamă cu toată inima - te cheamă pe tine cu toată inima, 

- şi o du cătră sfântul tău jertveanic- şi o du pre dânsa la sfântul tău Jărtvinic, 
Secvenţa adăugată are aici rol de a întări mesajul adresat: în primul caz, 

referenţialitatea este îndreptată către divinitate, iar în al doilea caz spre obiectul şi actul 
jertfei euharistice, ceea ce pune în evidenţă punctul de vedere al referentului şi finalitatea 
acţiunii sale. 

Constante au rămas în text următoarele cuvinte: Doamne, Dumnezeu, singur, sfânt, 
primeşte, jertfă, laudă, chiamă, inimă, daruri, duhovniceşti, cuvinte care aparţin fondului 
principal lexical, din care majoritare sunt cele de origine latină, ceea ce confirmă punctul 
de vedere al cercetării filologice: "temelia limbii române ~ latina veteranilor - a 
bătrânilor descălecători ai neamului şi ai locului- a rămas neatinsă" . O variantă 
particulară a textului liturgic o prezintă traducerea făcută de Dosoftei, în care 
mitropolitul-poet a ales „a diferenţia limba scrisă de graiul popular", deşi în "glosele 
explicative foloseşte limbajul curent, apropiat de vorbirea populară" m . 

Liturghierul lui Veniamin Costachi face o primă desprindere de terminologia 
slavonismelor tipiconale, ediţiile sale din 1818 şi 1834, reprezentând un moment 
important în evoluţia limbii liturgice întrucât mitropolitul, personalitate erudită şi 



VINTILESCU, 2001, p. 126. 
ŞĂINEANU, 1887, p. 245. 
MUNTEANU, 2008, p. 171. 



32 



liturghisitor autentic, acomodează textul din perspectiva curentului latinizant, înlocuind 
multe slavonisme cu cuvinte de origine latină, fapt precizat în predoslovia ediţiei din 
1818: 

"Sunt şi alte cuvinte în izvodul cel vechi rămase. ..care toate acestea s-au adus pre cât 
s-au putut la firea limbii noastre, adecă în loc de «Prestol» s-au zis «Masă», în loc de 
«Tristago», «Tresfinţită» cântare şi în loc de« blagoslovit eşti» sau « blagoslovit iaste», 
s-au pus «binecuvântat eşti»..." 18 . 

Reeditarea din 1834 cuprinde la final, pentru prima dată în practica tipografică 
liturgică, erata cu titlul "îndreptarea greşalelor ce s-au trecut cu vederea la diortosire". 

Primele ediţii ale secolului al XX-lea mai păstrau în cuprinsul lor unele forme ale 
vechii române literare; începând cu ediţia 1987, acestea nu se mai regăsesc în limbajul 
liturgic, iar începând cu ediţia jubiliară 2008, textul a subscris integral normelor 
academice actuale. 

14. Textele liturgice hrisostomice şi procesul unificării lingvistice. Acest segment 
al cercetării noastre porneşte de la o problemă ridicată de I. Gheţie 186 în timp ce 
demonstra procesul unificării românei literare: cadrul istoric care a generat unificarea şi 
contribuţia textelor liturgice la evoluţia acestui proces. Prima problemă ne-a surprins prin 
rezolvarea ei parţială, iar cea-a de-a doua, pe fondul cunoaşterii textelor liturgice 
hrisostomice, ne-a provocat la cercetarea fenomenului. 

Pentru conturarea răspunsului la această problemă a fost necesară parcurgerea 
literaturii de documentare istorică şi literară şi reevaluarea textelor liturgice editate în 
secolul al XVIII-lea. Cercetarea noastră a plecat de la următoarea ipoteză: Cunoaşterea 
cadrului istoric şi a textelor editate în secolul al XVIII-lea va conduce la depistarea 
tuturor condiţiilor care au accelerat procesul unificării precum şi stabilirea textelor care 
au contribuit esenţial la acest proces, prin aceasta putându-se argumenta opinia acelor 
specialişti, după care "limba română este cea mai unitară limbă dintre cele de origine 
latină" m , unitate ce s-a realizat în principal prin cărţile de cult. Această realitate fusese 
depistată mai întâi de Ion Heliade Rădulescu şi a fost amplu argumentată de I. Gheţie în 
studiul amintit mai sus; cercetarea noastră este o continuare la studiul marelui filolog 
bucureştean. 

în literatura de specialitate unificarea este privită ca un proces 188 care a debutat prin 
tipăriturile lui Coresi. Privită din acest punct de vedere, considerăm unificarea un proces 
în trei etape; fiecare dintre aceste etape a fost determinată de factori istorici, sociali şi 
culturali. 



184 URSU, 1962, p. 9-10, BĂLAN, p. 97. 

185 LITURGHIER, Iaşi, 1818, F. 4-5. 

186 GHEŢIE, "Secolul al XVIII-lea şi unificarea limbii române literare", în, GHEŢIE-CHIVU, XVIII, p. 
111: "Nu este exclus (dar nici sigur) ca la originea schimbării să se afle vreo hotărâre a lui Constantin 

Mavrocordat...Cert este că actul de la 1747 presupune un acord prealabil, o deliberare conştientă a 
factorilor responsabili în problemele ecleziastice. Este cât se poate de clar pentru noi, deşi nu putem dovedi, 
că gestul moldovenilor se explică prin dorinţa de a avea o limbă bisericească comună cu a muntenilor, nu 
numai în fond, ci şi în formă", cf şi în GHEŢIE, 1978, p. 30-35. 

187 GRAUR, Unitatea limbii române în voi. Unitate şi continuitate , p. 99, 103, STOICESCU, p. 62. 

188 Unificarea ca proces a fost descrisă de Gheţie în studiul citat la nota anterioară, GHEŢIE-MAREŞ, p. 
15-54. Faţă de alte etapizări, noi propunem o nouă etapizare determinată de traducerilor lui Damaschin 

prin care punctăm şi contextul istoric şi cultural care a desăvârşit acest proces. 



33 



Prima etapă o constituie momentul Coresi, când influenţa calvină şi luterană în mediul 
cultural din Şcheii Braşovului, ca punct strategic al uneia din cele două mari căi de 
circulaţie europeană 189 , aveau să impună primele tipărituri în limba română, acestea 
contribuind masiv la întărirea unităţii de limbă şi de cultură a românilor. 

Etapa a doua începe la jumătatea secolului al XVII-lea 190 şi se termină odată cu 
traducerea tuturor cărţilor de cult de către Damaschin (f 5 decembrie 1725). Această a 
doua etapă cunoaşte trei trepte, determinate, fiecare, de factori istorici şi culturali. Prima 
treaptă o constituie traducerea textelor biblice fundamentale, culminând cu Biblia de la 
1688; factorii care au determinat această treaptă a evoluţiei lingvistice sunt destul de clar 
precizaţi în istoriile limbii române literare. Următoarea treaptă o constituie momentul 
Brâncoveanu, când "luxosul, ambiţiosul, darnicul şi strategul domnitor" 191 stimulează 
formarea unor centre de erudiţie culturală, lingvistică şi diplomatică, unde îşi desfăşurau 
activitatea erudiţi şi talentaţii traducători şi tipografi români, cum ar fi Mitrofan şi 
dascălul Damaschin, iar din cercul grecilor, o parte din profesorii de la Academia 

192 /v 

Domnească în frunte cu Sevastos Kymenitis şi Ioan Comnenul, zis şi "doctorul" ; lângă 

193 

aceştia amintim pe marii ierarhi răsăriteni găzduiţi de Brâncoveanu : Hrisant Notară, 
Athanasie al Antiohiei Siriei, şi Dosoftei al Ierusalimului, peste care se adaugă activitatea 
tipografică şi editorială a mitropolitului-artist Antim Ivireanul 194 , cel care a coordonat 
editarea a şaizecişitrei din cărţile acestei etape. 

Treapta a treia a acestei etape are în centru dorinţa expresă a lui Damaschin, care dorea 
traducerea integrală a cărţilor de cult în limba română 195 . în tinereţe, în timpul şederii sale 
la Bucureşti, Damaschin a lucrat la tipărirea Evangheliei din 1682 şi a Apostolului din 
1683 196 . Se pare că a lucrat şi la Liturghie, dar tipărirea ei s-a făcut mai târziu sub 
coordonarea lui Antim, la Râmnic (1706) şi la Târgovişte (1713). Alţi traducători români 
ai acestei etape sunt profesorii greci de la Academia Domnească 197 . Factorii care au 
determinat continuarea procesului de unificare a limbii din această perioadă sunt la fel de 
clar precizaţi în istoria limbii române. Dorinţa lui Brâncoveanu era aceea de a traduce 
cărţile de cult în limba română, dar opoziţia unei părţi din cler, timiditatea mitropolitului 
Teodosie şi momentul Uniaţiei din Transilvania(1691-1701), vor stagna temporar avântul 
traducerii acestora. S-au tradus şi editat cărţi normative, sapienţiale, s-au scris cronici de 
curte şi boiereşti, care au trezit conştiinţa unităţii şi originii românilor, s-au tradus cărţi 



Braşovul a fost încă din secolul al XlV-lea inclus circuitului comercial european, fiind, pentru negoţul 
românesc, un punct strategic. Cf. PANAITESCU, 1965, p. 132-165, DOBRESCU, p. 20-30, ş. a. 
PANAITESCU, 1965, p. 191-202. 
IORGA, CONTRIBUŢII, XVIII, p. 77. 

DAPONTE, apud ERBICEANU, CRONICARI, p. 204-222, CAMARIANO-CIORAN, p. 97. 
IORGA, BRÂNCOVEANU, p. 162-164. 

IORGA, CONTRIBUŢII, XVIII, p. 77, PANAITESCU, 1965, p. 222-227, PĂRNUŢĂ- ANDREI, p. 96- 
97. 

Damaschin a fost şi coordonator al şcolii slavone de la Sf. Gheorghe Vechi şi cunoscător al limbilor 
greacă, slavonă şi latină, fiind uneori şi misionar diplomatic, cf. ENĂCEANU, p. 22, 49, 105. 
PAPACOSTEA-DEMENY, p. 165. 

ERBICEANU, CRONICARI, p. XXVI, XENOPOL, VIII, p. 230, IORGA, ST-DOC, VII, p. CCXXIII: 
" Atâta teologie greoaie nu pornise niciodată din ţerile noastre, ca să zdrobească întăriturile celor 
de altă lege". 



34 



didactice şi ştiinţifice, creându-se un context cultural fără precedent, prin care vor 
germina toate transformările ulterioare. 

Singura dificultate mai mare a traducătorilor a fost traducerea cântărilor, a imnelor 198 ; 
acestea nu au fost traduse până la a treia treaptă a acestei etape, "treapta Damaschin", 
când, episcop de Râmnic aflat sub ocupaţie străină, silit de autorităţile austriece să nu 
tipărească nimic, acesta va traduce complet, "după izvod grec şi slavonesc" treisprezece 
cărţi de cult 199 , manuscrisele damaschiniene fiind diortosite de erudiţii episcopi de 
Râmnic şi tipărite integral abia după moartea lui 200 . Obiectivul acestui segment al 
cercetării a fost să adune şi să pună în evidenţă toate aceste documente, care susţin ideea 
unificării lingvistice, iar Antim, "produsul" ambiţiilor culturale ale patronului său, a fost 
un editor pe măsura majestăţii contemporanilor, fiind asemenea lui Coresi din secolul al 
XVI-lea. în acest sens amintim pe cei care au consemnat în studiile lor acest important 
moment: Radu Tempea 201 , Odobescu 202 , I. Lupaş 203 , Ghenadie Enăceanu 204 , iar Sextil 
Puşcariu a argumnentat necesitatea cercetării viitoare a cărţilor bisericeşti ca parte 
importantă a desăvârşirii limbii române literare: 

"Cărţile bisericeşti formau lectura aproape exclusivă în şcoale şi în familii, ele erau 
hrana sufletească a obştii româneşti; de aceea ele vor trebui atrase în cadrul cercetărilor 
noastre şi urmărite cu atenţie în dezvoltarea lor" 205 . 

După identificarea acestor fapte putem creiona traseul unificării 
lingvistice: traducerile rotacizante pornesc din nord (Maramureş şi Moldova) şi 
coboară la Braşov, unde, pe baza înţelegerii dintre mitropolitul Serafim al Ungrovlahiei şi 
mitropolitul Atanasie al Ardealului - dată de contextul Reformei- se tipăresc Evangheliile 
şi Liturghierul. Traseul se ramifică: unul coboară în Ţara Românească, la Dealu şi 
Târgovişte (Litughierul, Evanghelia cu învăţătură şi îndreptarea legii), iar celălalt 
porneşte spre Moldova lui Vasile Lupu şi Varlaam, preluat de Dosoftei. Imixtiunea 
produsă de regele polon Ioan Sobieţki, prin luarea lui Dosoftei ca ostatec, va determina 
plecarea grupului Mitrofan la Bucureşti, capitala Ungrovlahiei, unde viaţa culturală avea 
patronaj princiar cu puternică ancorare în centrele apusene Veneţia şi Padova, cu escală la 



198 IORGA, IBR, II, p. 103. Cf IONESCU, p. 178-179, 193, Cf. şi BĂLAN, p. 266-267: "Cîntările noastre 

bisericeşti au fost scrise toate în cea mai frumoasă poezie populară grecească, şi dacă ar fi ales 
Dumnezeu neamul nostru în locul poporului grecesc, ca noi să dăm cântările liturgice celor de tip oriental, 
am fi făcut nişte doine frumoase şi sfinte, care ar fi întrecut cu ceva cântările ce se aud pe la pelerinaje. 
Această formă e cea mai aleasă şi mai plăcută poporului adânc pătruns de sentimente mai puternice. Limba 
cărţilor din secolul al XVIII-lea e de toată frumuseţea", ENĂCEANU, p. 21, 49. 

199 DOBRESCU, p. 9, 57, LAPEDATU, p. 564-568, PĂCURARIU, p. 331- 335, REGLEANU, p. 442- 
449, PLĂMĂDEALĂ, p. 98-99, MIRONESCU, p. 95-124, SACERDOŢEANU, 1966, p. 291-349, 

URECHIA, Istoria Şcoalelor, I, p. 12, IORGA, ST-DOC, VI, nr. 1668, p. 442, CRAIOVEANU, 
CONDICA, p. 491-492, DOBRESCU, p. 10, IORGA, BRAŞOV, p. 164, STINGHE, DOCUMENTE, I, p. 
64. 

200 LAPEDATU, p. 564-568, ERBICEANU, CRONICARI, p. 90-1 19, REGLEANU, p. 442-449. 

201 TEMPEA, Gramatica, f. 11-12. 

202 ODOBESCU, II, p. 121. 

203 LUPAŞ, p. 98-99, 139, LĂUDAT, p. 363. 

204 ENĂCEANU, p. 122, MURĂRAŞU, p. 80:" Fără îndoială, în volumul de Didahii... care nu s'a tipărit 
decît în vremea noastră... neavând putinţa de a influenţa literar [ şi lingvistic, n.n. ] epoca lui 
Brâncoveanu". 

205 PUŞCARIU, 1987, p. 12. 



35 



Ragusa şi în centrele din sud, de la Ianina, Halki şi Athos. După momentul 1688- 1689 
(Biblia de la Bucureşti şi Uniaţia ), datorită puternicei opoziţii a unei părţi din cler faţă de 
textele liturgice în limba română, Brâncoveanu mută procesul unificării la Buzău, prin 
numirea lui Mitrofan ca episcop. Munca harnicului traducător, tipograf şi editor (12 
titluri) va fi continuată cu acelaşi prestigiu prin numirea lui Damaschin (1702), care este 
însă oprit a mai tipări în limba română. Traseul unificării este reluat la Bucureşti (1700) şi 
apoi mutat la Râmnic (1706) cu Antim şi tipografia sa, unde fostul episcop Ilari on 
manifestase dorinţa de românizare a cultului. De aici drumul continuă la Târgovişte 
(1712-1715), după care se reia în forţă după 1730, la Râmnic şi Bucureşti, şi peste câţiva 
ani, la Iaşi şi Buzău. 

Contextul istoric al războiului ruso-turc 206 , nesiguranţa indusă de succesiunea 

•207 

domnilor fanarioţi pe scaunele domnitoare de Iaşi şi Bucureşti , traducerea şi tipărirea 
unui mare număr de cărţi laice 208 , înfiinţarea bibliotecilor princiare şi boiereşti - 
biblioteca Brâncoveanu de la Hurezi, a Stolnicului de la Mărgineni şi cea a 
Mavrocordaţilor de la Văcăreşti, cărora li se contrapune varianta latină din Ardeal a 
pasionatului bibliofil Teleki 209 , sunt doar câteva exemple -, relaţiile cu marile centre 
culturale europene 210 , circulaţia cărţilor de Bucureşti şi Râmnic în Ardeal 211 - privită ca 
un "impresionant şi istoric proces" - mişcarea contra grecilor din 1754 212 , toate aceste 
coordonate culturale şi istorice ale acestei prime jumătăţi de veac se vor conjuga cu cele 
ale ierarhilor Bisericii de a tipări în limba română 213 . 



206 PĂCURARIU, p. 446, IORGA, REFORMATORII, p. 213-214. 

207 IORGA, REFORMATORII, p. 1 19-124, PASCU, p. 34. 

208 BRV în voi. II a înregistrat toate cărţile laice ale acestei perioade, vezi şi IORGA, CONTRIBUŢII, 
XVIII, p.83, ş. u., C AMARI ANO-CIORAN, p. 238-239. 

209 Biblioteca era cunoscută în toată Europa şi râvnită la Paris, cf. IORGA, MAVROCORDAT, p. 2: „Dar 
la Paris se hrăniau gînduri mai mari faţă de tezaurul rîvnit. La 1 1 Fevruarie 1 730 Bignon scrie lui Sevin 

că ar fi bine ca ambasadorul Regelui pe lîngă Poară, Villeneuve, să caute a cumpăra biblioteca, să cerceteze 
catalogul bibliotecii lui, să se intereseze dacă nu sînt dublete ce s'ar putea dărui şi să ceară măcar voie de a 
scoate copii de pe scrierile mai interesante şi mai rare; ar putea fi întrebat Vodă dacă nu doreşte să se 
tipărească vreunul din manuscrisele lui. Să i se arate ce bine i-ar şedea dacă ar da ceva din ele Bibliotecii 
regale, un depozit mult mai sigur decît biata lui ţară ameninţată necontenit ...astfel şi-ar cîştiga o veşnică 
glorie de donator, dar Domnul muntean dispunea de bani şi de credit iar din partea puternicului Suveran să 
i se acorde atenţie (lui Mavrocordat) trimeţându-i-se, de exemplu, colecţia de Sinoade a lui Hardoiun, care 
e, cum se ştie, una din gloriile ştiinţii franceze în această epocă. Stăruinţa e înnoită apoi în nădejdea că 
Domnul va îngădui să se ia copii după manuscriptele lui". Cf. şi IAKO, p. 383-386: Varianta ardeleană este 
biblioteca baronului Teleki, cu peste 60.000 de cărţi creştine scrise în limba latină, catagrafiate în primul 
catalog din spaţiul românesc. Azi biblioteca se află la Tg. Mureş şi are o veritabilă prezentare şi utilitate în 
spaţiul virtual, unde pot fi cercetate mii de volume, la adresa wwwtelekiteka.ro. 

210 DUŢU, COORDONATE, p.123, 146, ş. u., CÂNDEA, p. 16-23, CAMARIANO-CIORAN, p. 238, 
IORGA, INV, p. XXII-XXIV. 

211 DUDAŞ, 2003, p. 243 , CAMARIANO-CIORAN, p. 231, TOMESCU, p. 86-103, TURCU, p. 543-545, 
MANOLACHE, p. 138. Cf. CRISTACHE-PANAIT, p. 14: "O trăsătură pregnantă a circulaţiei cărţii în 
veacul al XVIII-lea o constitiue prezenţa simţită a transilvăneanului, cu precădere, dar şi a moldoveanului, 
la sudul munţilor, antrenarea unui număr important de factori: dieci, negustori, preoţi, în acest impresionant 
şi istoric proces". Aprecierea Cristache -Panait este corectă, dar diecii, negustorii şi preoţii nu sunt factori, 
ci persoane, deplasările lor au fost determinate de factori, deci aceşti factori trebuiau precizaţi pe bază de 
surse documentare. 

212 IORGA, IBR, II, p. 155-156. 

213 DUŢU, COORDONATE, p. 126, IORGA, IBR, II, p. 1 14-1 16, PĂCURARIU, p. 224, BRV, II, p. 172 - 

173, IONESCU, p. 331: "Exista pe atunci în biserica Ungrovlahiei, un curent neînvins, pentru 
traducerea cărţilor bisericeşti în româneşte. Neofit, spre cinstea lui, se pune în fruntea acestui curent şi, cu 



36 



Acesta a fost rostul cărţilor de cult,şi în mod special al Liturghierului, adică: 
"Limba cărţilor bisericeşti a răsunat generaţie după generaţie în auzul întregului 
popor ,,2H , încât: "s-a introdus în gândirea fiecăruia ordine în forma fiecărei armonii, în 

215 ... . . ^ 

scrisul celor ce ştiau să scrie norme ortografice" , fapt amintit şi de Eiminecu în 
articolele sale( v. suprd). 

Desele reeditări ale cărţilor de cult au dus la prelucrarea integrală a textului, încât 
fenomenul unificării lingvistice a ajuns la faza de maturitate în a doua jumătate a 
secolului al XVIII-lea. Acest proces a fost posibil numai pentru faptul că "unitatea limbii 
provine din unitatea de cultură, iar menţinerea, păstrarea unei limbi unice se explică 

v 216 

prin menţinerea unităţii culturale" . 

O altă marcă distinctă a tipăriturilor acestui secol o dau predosloviile. Programul 
cultural al secolelor anterioare "pentru folosul den obşte" şi "den învăţătură pentru toată 

217 

seminţia rumânească" este preluat şi dezvoltat în directă proporţionalitate cu 
evenimentele culturale şi sociale interne şi europene (revoluţia franceză, cercurile 
erudiţilor greci şi occidentali, reformele din diferite alte ţări ortodoxe, precum cele din 
Rusia), semn al unei vigilente şi mature concepţii asupra istoriei şi a rostuirii cărţii, 
precum cea a episcopului Chesarie precizată în prefeţele tipăriturilor râmnicene. 

15. Textele liturgice în procesul de unificare a românei literare. Etapa a treia a 
unificării pregătită de evenimentele amintite mai sus ne-a determinat să reevaluăm textele 
hrisostomice liturgice din această perspectivă pentru a verifica şi evidenţia, care este 
contribuţia acestora în cadrul acestui proces. Precizăm faptul că aici evidenţiem doar 
textele strict legate de Liturghier, utilizate în serviciul divin. La acestea amintim pe cele 
care însoţesc Liturughierul (Ceaslovul, Mineiul, Penticostarul, Octoihul, Molitvelnicul, 
etc, ) precum şi bogata lectură duhovnicească particulară aflată într-un mare număr de 
cărţi manuscrise şi tipărite. 

Volumele cu texte liturgice sunt următoarele: 

a. Liturghierul 

b. Arhieraticonul 218 , cu aceeaşi Liturghie 

c. Descoperirea Dumnezeieştii Liturghii 219 

d. Tâlcuirea Sfintei Liturghi 220 tradusă de Ieremia Cacavela. 

Pornind de la această realitate, am inventariat tipăriturile acestor titluri în secolul al 
XVIII-lea şi am ajuns la următoarele evidenţe. 



propria lui cheltuială, ori din îndemnul lui, se tipăreşte un mare număr de cărţi bisericeşti, în româneşte", 
PĂRNUŢĂ- ANDREI, p. 96: "Traduse într-o limbă simplă, accesibilă, armonioasă şi tipărite într-un mare 
număr de exemplare - unele au cunoscut 5-9 ediţii- cărţile realizate "după gândul şi inima" lui Damaschin 
s-au răspândit, mai ales în secolul al XVIII-lea, în toată ţara (la Abrud, Cluj, Orăştie, Sibiu, Făgăraş, în 
satele Maramureşene, în Moldova şi în Banat, etc), Nicolae Iorga identificând, în 1905, peste 308 
asemenea cărţi râmnicene numai în Transilvania". 
214 IVAŞCU, p. 284. 

215 IORGA, ILR, II, p. 485. 

216 A. Meillet, Les langues dans L 'Europe nouvelle, p. 31, apud, STOICESCU, p. 74. 

217 SACERDOŢEANU, p. 5-21, GHEŢIE, TEXTE, XVI, p. 472-473. 

218 Arhieraticon, în Litughierul de Rădăuţi, 1745, şi apoi editat separat. 

219 DESCOPERIREA, 2001, GASTER, 1883, p. 445, 449, CARTOIAN, 1938. 

220 BRV, I, p. 344, 369. 



37 



Liturghierul a cunoscut cea mai mare arie de răspândire şi preponderenţă tipografică în 
spaţiul românesc, fiind tipărit, în secolul al XVIII-lea, în 31 de ediţii, astfel: 1702, 1706, 
1713, 1715, 1728, 1729, 1733 (Bucureşti, Râmnic), 1741, 1742, 1743, 1745, 1746, 
1747(Râmnic, Bucureşti şi Iaşi), 1750, 1753, 1756, 1759 (Râmnic şi Iaşi), 1767, 1768, 
1775, 1780, 1787, 1790, 1794, 1796, 1797 şi 1798; unele au fost reeditări. 

Din Liturghierul manuscris am inventariat un număr de 40 manuscrise, numai la BAR, 
dar mai sunt un număr însemnat atât în bibliotecile din ţară cât şi în cele străine. 

Descoperirea Dumnezeeştii Liturghii, este o legendă liturgică ce relatează realitatea 
duhovnicescă a dialogului divinitate-credincioşi în timpul săvârşirii Liturghiei, istorie ce 
a cunoscut o impresionantă circulaţie în manuscrisele perioadei vechi: în catalogul 
Ştrempel am inventariat un număr de 93 de exemplare cuprinse în miscelanee. 

Arhieraticonul a circulat în 10 manuscrise româneşti. 

Tâlcuirea Sfintei Liturghii a circulat mai mult în cartea manuscrisă, în catalogul 
Ştrempel fiind inventariate un nr. de 14 manuscrise românşti. Manuscrisele româneşti din 
fondul BAR. ce cuprind tălmăcirea, respectiv tâlcuirea Sfintei Liturghii sunt: 84, 284, 
1130, 1432, 2088, 3013, 3150, 3324, 3344, 3944, 4261, 5454, 5731 şi 5791. Tot aici 
reamintim şi cele 93 de texte ale Descoperirii Sfintei Liturghii aflate în manuscrise 
miscelanee. 

17. Importanţa Liturghierului de la 1713. Faţă de cele menţionate până acum, 
aducem ca mărturie şi alte aprecieri asupra importanţei Liturghierului antimian: " Marele 
merit al lui Antim este că a tipărit Liturghierul în româneşte la 1713, apoi Ceaslovul la 
1715; traducerea acestor două cărţi în româneşte a revoluţionat cu desăvârşire serviciul 

22 1 

divin şi prin aceasta slavonismul a primit o lovitură de moarte" . 

Liturghierul din 1713 se bucură până în prezent şi de o primă ediţie critică elabotată în 
cadrul cercetării doctorale de către dr. Alina Camil în cadrul Facultăţii de Litere din Iaşi. 
Studiul nostru însumează noi date şi deschide noi perspective pentru evoluţia cercetării 
viitoare. 

Despre frumuseţea şi importanţa limbii din Didahiile lui Antim a fost elaborată o 
amplă cercetare doctoralăde către conf. dr. Gianina Picioruş, în cadrul Universităţii din 
Bucureşti, cercetare al cărei conţinut beneficiază de o prezenţă continuă în spaţiul virtual 
la site-ul www.teologiepentruazi.ro , iar despre influenţa limbii greceşti asupra cântărilor 
liturgice, aducem, în încheiere, mărturia lui I. Bălan: "Cîntările noastre bisericeşti au fost 
scrise toate în cea mai frumoasă poezie populară grecească, şi dacă ar fi ales Dumnezeu 
neamul nostru în locul poporului grecesc, ca noi să dăm cântările liturgice celor de tip 
oriental, am fi făcut nişte doine frumoase şi sfinte, care ar fi întrecut cu ceva cântările ce 
se aud pe la pelerinaje. Această formă e cea mai aleasă şi mai plăcută poporului adânc 
pătruns de sentimente mai puternice. Limba cărţilor din secolul al XVIII-lea e de toată 
frumuseţea" 222 . 



1 IONESCU,p. 178-179, 193,222. 

2 BĂLAN, p. 266-267: 



38 



18. Concluzii. Din istoria textului liturgic prezentată pe mai multe nivele de analiză şi 
sinteză, rezultă că Dumnezeiasca Liturghie a avut un rol însemnat în conturarea profilului 
cultural al poporului român. Creată în primelor patru veacuri în cadrul ecleziastic 
bizantin, Liturghia a făcut parte din primele texte creştine aduse în spaţiul românesc 223 ; 
ea are o istorie continuu îmbogăţită pe măsura diversificării şi modernizării comunicării 
scrise şi orale. A făcut parte integrantă din textele fundamentale ale procesului de 
unificare ale limbii române literare şi a tezaurizat şi îmbogăţit continuu profilul spiritual 
al românilor, indiferent de opţiunea confesională. Prin antrenarea unui mare număr de 
cărţi în serviciul divin, Liturghia este, din perspectiva literalităţii teoreticianul francez G. 
Genette, un arhitext, dezvoltând relaţii inter- şi transtextuale pe toate nivelele şi pentru 
toate categoriile sociale, fiind totodată sursă şi energie a diversificării limbajului uman şi 
a frumosului autentic 224 . 

A. B. 



VORNICESCU, p. 1 19-127, GRABAR, p. 12, TURDEANU, p. 44-46, BOGDAN, PALEOGRAFIA, p. 
92-99. 

GADAMER, 67,95. 

39 



Bibliografie şi abrevieri 



Izvoare 

AXINTE, 1994 = Axinte Uricariu, Cronica paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei, I-II, Ediţie 

critică de Gabriel Ştrempel, Minerva, Bucureşti, 1994, .pdf. 
BARBER1N1 = Codicele Barberini în Canonul Apostolic al primelor secole, Traducere de loan 

Ică Jr, Deisis, Sibiu, 2008. 
BARCELONA = Pruteanu, P. O anaforaua alexandrină necunoscută. Prezentarea textului 

liturgic pe papirusul de la Barcelona (sec. IV), Zăbriceni, 2010. 
BIBLIA = Biblia sau Sfânta Scriptură, cu aprobarea Sfântului Sinod, E1BMBOR, Bucureşti, 

1991. 

BUCOAVNĂ = Bucoavnă pentru învăţătura pruncilor a să deprinde atât la cunoaşterea 

slovelor, la slovenire şi la cetanie, cât şi la rânduiala Vecerniei, Utreniei şi a Sfintei 

Liturghii, Tipografia loan Bart, Sibiu, 1830, .pdf. 
CÂNTA = Cânta, loan, Letopiseţul Ţării Moldovii de la a doua şipînă la a patra domnie a lui 

Constantin Mavrocordat Voevod (1741-1769), Ediţie critică de Aurora Ilieş şi Ioana 

Zmeu, Studiu introductiv de Aurora Ilieş, Editura Minerva, Bucureşti, 1987, .pdf. 
CORESI, 1581 = Diaconul Coresi, Carte de învăţătură, 1581, Volumul I. Textul, Editat de Sextil 

Puşcariu şi Alexie Popovici, Atelierele Grafice Socec, Bucureşti, 1914, .pdf. 
CRAIOVEANU, CONDICA = Craioveanu, Genadie, Condica Sântă, Tipo-Litografia Cărţilor 

Bisericeşti, Bucureşti, 1886, .pdf. 
DESCOPERIREA = Descoperirea Sfintei Liturghii. Minunile care se petrec în timpul Sfintei 

Liturghii, Tipărită cu binecuvîntarea PSP Galaction, Editura Agapis, Bucureşti, 

2001. 

DOSOFTEI, 1679 = Dosoftei, Dumnezăiasca Liturghie, 1619, Ediţie critică, Ursu, N., A., 

Editată de Mitropolia Moldovei şi Sucevei, Iaşi, 1980. 
GHEŢIE, TEXTE - XVI = Gheţie, Ion (coordonator), Texte româneşti din secolul al XVI-lea. I. 

Catehismul lui Coresi II. Pravila lui Coresi III. Fragmentul Todorescu IV. Glosele 

Bogdan V. Prefeţe şi epiloguri, Ediţii critice de Emanuela Buză, Gheorghe Chivu, 

Magdalena Georgescu, Ion Gheţie, Alexandra Roman Moraru, Florentina Zgraon, 

EARSR, Bucureşti 1982. 
GRECEANU, 1904 = Greceanu, Ştefan, Scrierile lui Radu Logofătul Cronicarul, Institutul de 

Arte Grafice P'Carol Goble", Bucuresci, 1904. 
GRECEANU = Greceanu, Radu logofătul, Istoria domniei lui Constantin Basarab Voievod 

(1688-1714), Studiu introductiv şi ediţie critică de Aurora Ilieş, EARSR, Bucureşti, 1970, 

pdf. 

HERALDICA= Cernavoderanu, Dan, Ştiiţa şi arta heraldică în România, EŞE, Bucureşti, 
1977,.pdf. 

IORGA, REFORMATORII = Iorga,Nicolae, Istoria românilor, voi. VII. REFORMATORII, 

volum îngrijit de Iftimi, Sorin, EE, Bucureşti, 2002, .pdf. 
IORGA, ST- DOC = Iorga, Nicolae, Studii şi documente ale României, V, VI, VII, Editura 

Ministerului de Instrucţie Publică, stabilimentul grafic I.V. Socecu, Bucureşti, 1903, 

1904, wwwdacoromanica.ro/ martie, 2012, .pdf. 
LEPTURAR1U = Pumnul, Aron, Lepturariu, I-IV, Viena, 1862-1865, .pdf. 
LITURGHIER, 1508 = Panaitescu, P. Petre, Liturghierul lui Macarie, Studiu de Panaitescu, P., 

P., Indici de Angela şi Alexandru Duţu, EARPR, Bucureşti, 1961. 
LITURGHIER, 1570 = Mareş, Alexandru, Liturghierul lui Coresi, Text stabilit, studiu introductiv 

şi note de Mareş, AL, EARSR, Bucureşti, 1969. 
LITURGHIER, 1713 = Antim Ivireanul, Dumnezeieştile Liturghii, Târgovişte, 1713. 
LITURGHIER, 1746 = Kyr Neofit, Dumnezeieştile Liturghii, Bucureşti, 1746. 



40 



LITURGHIER, 1747 = Kyr Neofit, Dumnezeieştile Liturghii, Bucureşti, 1747. 
L1TURGH1ER, 1747 = Kyr lacov, Dumnezeieştile Liturghii, Iaşi, 1747. 
LITURGHIER, 1759 = Kyr lacov, Dumnezeieştile Liturghii, Iaşi, 1747. 
LITURGHIER, 1818 = Veniamin Costachi, Liturghiile, Iaşi, 1818. 
LITURGHIER, 1834 = Veniamin Costachi, Liturghii, Iaşi, 1834. 
LITURGHIER, 1845 = Meletie, Dumnezeeştile Liturghii, Iaşi, 1845. 
LITURGHIER, 1860 = Sofronie Miclescu, Dumnezeeştile Liturghii, Neamţ, 1860. 
LITURGHIER, 1868 = Kalinik, Dumnezeieştile Liturghii, Iaşi, 1868. 
LITURGHIER, 1912 = Liturghier, Bucureşti, 1912. 
LITURGHIER, 1921 = Liturghier, Bucureşti, 1921. 
LITURGHIER, 1956 = Liturghier, EIBMBOR, Bucureşti, 1956. 
LITURGHIER, 1980 = Iustin Moisescu, Liturghier, EIBMBOR, Bucureşti, 1980. 
LITURGHIER, 1987 =Teoctist Arăpaşu, Liturghier, EIBMBOR, Bucureşti, 1987. 
LITURGHIER ,2007 = Popoescu-Pasărea, Ion, Liturghier de strană, Editura Partener, Galaţi, 
2007. 

LITURGHIER, 2008 = Liturghier, EIBMBOR, Bucureşti, 2008. 

LITURGHIER, 2009 =Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur pentru credincioşi, Tipărit cu 

binecuvântarea IPS Teofan, MMB, Doxologia, Iaşi, 2009. 
LITURGHIER, 2012 = Liturghier, EIBMBOR, Bucureşti,' 2012. 
MOLITVENIC, 1699 = Molitvenic, Buzău, 1699, .pdf. 
MOLITVENIC, 1706 = Molitvenic, Râmnic, 1706, .pdf. 
MOLITVENIC, 1713 = Molitvenic, Târgovişte, 1713, .pdf. 

NECULCE = Neculce, Ion, Letopiseţul Ţării Moldovei, Ediţie îngrijită şi glosar de Iorgu 
Iordan, Repere istorico-literare alcătuite de G.Gheorghiţă, EM, Bucureşti, 1975. 

PANN = Pann, Anton, La Sfînta Liturghie a lui Ioan Gură de Aur, Compuse de mine în Tinor, 
s.e., Bucureşti, 1854. 

PG = Migne, J.P., Patrologice Cursus Completus, Seria Greacae, t. XLVII - LXIV, CL, Opera 

Omnia, Paris, 1858 - 1862, .pdf. 
PROTUL = Gavril Protul, Viaţa şi traiul sfinţiei sale părintelui nostru Nifon, Patriarhul 

Ţarigradului, carele a strălucit întru multe patimi şi ispite în Ţarigrad şi în Ţara 

Muntenească, scrisă de Gavril Protul, adică mai marele Sfetagorei Sfântul Munte)/ www. 

Crestinortodox.ro/.pdf, 20.08. 2011. 
PSEUDO-KOGĂLNICEANU = Pseodo-Enacge Kogălniceanu, Letopiseţul Ţării Moldovii de la a 

întîi şipînă la a patra domnie a lui Constantin Mavrocordat Voevod (1733-1774), Ediţie 

critică de Aurora Ilieş şi Ioana Zmeu, Studiu introductiv de Aurora Ilieş, Editura 

Minerva, Bucureşti, 1987. 
STINGHE = Stinghe, Stere, Documentele privitoare la românii din Şchei (1700-1783), I- II, 

Tipografia Ciurcu &Comp., Braşov, 1901, .pdf. 
STOLNICUL = Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria politică şi geograficăa Ţerei 

Romănesci de la cea mai veche a sa întemeere pănă la anul 1774, Dată mai întâi la 

lumină în limba grecească la anul 1806 de fraţii Tunusli, tradusă de George 

Sion,Tipografia Naţională a lui Stephan Rassidescu, Bucuresci, 1863, .pdf. 
TEMPEA = Tempea, Radu, Gramatica românească alcătuită de Radu Tempea, Directorul 

Şcoalelor Neunite Naţionaliceşti prin Marele Prinţipat al Ardealului, Cu slobozenia celor 

mai Mari,Tipografia lui Petru Bart, Sibiu, 1797, .pdf. 
THESAURUS = Therausus ecclesiasticus e patribus graecis, www.books.com, ş. a. 
XENOPOL, VIII = Xenopol, A. D., Istoria Românilor din Dacia Traiană,. Domnia lui 

Constantin Brăncoveanu. 1689-1 714, VIII, Ediţia a IlI-a revăzută de autor şi îngrijită de 

I.Vlădescu, ECR, Bucureşti, s.a., .pdf. 
XENOPOL, IX = Xenopol, A. D., Istoria Românilor din Dacia Traiană. Mavrocordaţii. 1711- 

1 749, IX, Ediţia a IlI-a revăzută de autor şi îngrijită de I.Vlădescu, ECR, Bucureşti, s. a. 



41 



Cataloage şi bibliografii 

ADAMESCU, 1914 = Adamescu, Gheorghe, Indicaţiuni bibliografice pentru literatura română 

dela cele mai vechi lucrări până în anul 1913, Ediţia all-a, adăogită, Institutul de Editură 

şi Arte Grafice „Flacăra", Bucureşti, 1914. 
ADAMESCU, 1921 = Adamescu, Gheorghe, Contribuţii la Bibliografia românească. Adăogiri, 

Fascicola I, Istoria literaturii române. Texte şi autori, Cartea Românească S. A., 

Bucureşti, 1921. 

B1ANU, CMR = Bianu, Ion, Catalogul manuscriptelor româneşti, t. I: 1-300, Prefaţă de Bianu, 

Ion, EAR, Librăriile Socec& Comp. C. Sfetea, Bucureşti, 1907, .pdf. 
BRV I, II, III, IV =Bianu, Ion, Hodoş, Nerva, Bibliografia Românească Veche, 1-1903, 11-1910, 

III, 1912-1930, III. 1-1912, IV-1944, .pdf. 
BUICLIU, 1= Râpa-Buicliu, Dan, Cartea Românească Veche. Additamenta, I (1536-1830), 

Cuvânt înainte de Simonescu, Dan, Indice de Mariana Jaklovszky, Bogdan, Victor 

Toader, Editura Alma, Galaţi, 2000. 
BUICLIU = Râpa-Buicliu, Dan, Cartea Româească Veche. Studia Bibliologica, Cuvânt înainte de 

Virgil Cândea, Editura Alma, Galaţi, 2000. 
CARTOJAN = Cartojan, Nicolae, Cărţile populare în literatura românească, I-II, Editura Casei 

Şcoalelor, Bucureşti, 1929, .pdf. 
CHIVU, 1974 = Chivu, Gheorghe, Costinescu, Mariana, Bibliografia filologică românească. 

Secolul alXVI-lea, EARSR, Bucureşti, 1974. 
CIMEC, 1999 = Stoica, Robertina, Bibliografia de Referinţă a Cărţii Vechiţmanuscrisă 

şi tipărită), CIMEC, Bucureşti, 1999. 
CIMEC, 2007 = Scartz, Elena-Maria, Stoica, Robertina, Catalogul colectiv al incunabulelor din 

România, CIMEC, Bucureşti, 2007. 
COMŞA, MR = Comşa Nicolae, Manuscrisele româneşti din Biblioteca Centrală de la Blaj, 

Tipografia Lumina, Blaj, 1944. 
CORFUS = Corfus, Ilie, însemnări de demult, Junimea, Iaşi, 1975, .pdf. 
CMR = Ştrempel, Gabriel, Catalogul manuscriselor româneşti, BAR., voi. I: 1-1600, ESE, 

Bucureşti, 1978, voi. II: 1601-3100, 1983, voi. III: 3101- 4413, 1987, voi. IV: 4414-5920, 

ES, Bucureşti, 1992, .pdf. 
CRESTOMAŢIE, 1994 = coord. Mareş, AL, Crestomaţia limbii române vechi, EAR, Bucureşti, 

1994.' 

DUDAŞ, MS BH = Dudaş, Florian, Manuscrise româneşti din bisericile Bihorului. începuturile 
scrisului românesc în Ţara Crişurilor, Cuvînt înainte de P. S. Vasile Coman, Editura 
Episcopiei Ortodoxe Române, Oradea, 1985. 

DUDAŞ, 1986 = Dudaş, Florian, Manuscrise româneşti medievale din Crişana, Facla, Timişoara, 
1986. 

GASTER = Gaster, Moses, Chrestomaţie română. Texte tipărite şi manuscriseţsec. XVI-XIX) 

dialectale şi populare, Voi. I-II, Leibzig-Bucureşti, 1891. 
GEORGESCU-TISTU = Georgescu-Tistu, Bibliografia literară română, AR, Studii şi cercetări, 

XVIII, Monitorul Oficial şi Imprimeria Statului, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1832. 
IARCU = Iarcu, Dumitru, Catalogu generalu de cărţile române, Ediţia adoua, Imprimeria 

Statului, Bucureşti, 1873. 
LAMBRIOR = Lambrior, Alexandru, Carte de citire (Bucăţi scrise cu litere chirile în deosebite 

veacuri, Introducere de Lambrior, AL, Ediţia adoua, Tipo-Litografia Buciumului Român, 

Iaşi, 1890. 

LEGRAND = Legrand, Emile, Bibliographie Hellenique ou description raisonnee des 
ouvrages publies en grec, Alphonse Piacardet Fils, Editeurs Libraires 

desArchives Nationales et de la Societe de L'ecole des Chartes, I-II, 1894, III- 
1985, IV- 1896, Paris. 



42 



LITZICA = Litzica, Constantin, Catalogul manuscriptelor greceşti, EAR, Instiutul de 

Arte Grafice « Carol Gobl », Bucureşti, 1909. 
MAREŞ = Mareş, Alexandru (coordonator), Crestomaţia limbii române vechi, I, EAR, Bucureşti, 

1994. 

MĂL1NAŞ = Mălinaş, C. Catalog de carte românească veche, Editura "Mihai Eminescu", 
Oradea, 1993.' 

PANA1TESCU, CMSR = Panaitescu P., P., Catalogul manuscriselor slavo-române şi slave din 

Biblioteca Academiei Române, voi. I, EARPR, Bucureşti, 1959, Catalogul manuscriselor 

slave, voi. II, Ediţie îngrijită de Dalila-Lucia Aramă şi revizuită de G. Mihăilă, Prefaţă de 

Gabriel Ştrempel, EAR, Bucureşti, 2003. 
POENARU = Poenaru, Daniela, Contribuţii la Bibliografia românească veche, Muzeul Judeţului 

Dîmboviţa, Tîrgovişte, 1973, .pdf. 
POPP = Popp, Vasile, Dizertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şi învecinatele 

ţări de la începutul lor până la vremile noastre. Sibiu, 1838, Studiu introductiv, ediţie şi 

note de Eva Mârza şi Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995, .pdf. 
SCHATZ-STOICA = Schatz, Elena-Maria, Stoica, Robertina, Catalog al incunabulelor din 

România, Editura IMEC, Bucureşti, 2007. 
STOICA = Stoica Robertina, Bibliografia de referinţă a cărţii vechi (manuscrisă şi tipărită), 

Editura IMEC, Bucureşti, 1999. 
ŞTREMPEL, 1959 = Ştrempel, Gabriel, Copişti de manuscrise româneşti pînă la 1800, voi. I, 

EARPR, Bucureşti, 1959. 
TUGEARU-CÂNDEA, MAN = Tugearu Liana, Cândea Virgil, Manuscrise bizantine şi greceşti 

medievale tîrzii, Muzeul Naţional de Artă al României, Bucureşti, 1996. 

Dicţionare 

CHIVU- 1992 = Chivu, Gh., Dicţionarul împrumuturilor latino-romanice în limba română 

veche(1421-1760), ES, Bucureşti, 1992. 
COSTINESCU, DLRV = Costinescu Mariana, Georgescu Magdalena, Zgraon Florentina, 

Dicţionarul limbii române literare vechi (1640 - 1780); Cuvînt înainte şi introducere al 

autoarelor, EŞE, Bucureşti, 1987. 
DACL = Dictionnaire D'Archeologique chretienne et de Liturghie, Le R., P., don Fernand 

Cabrol, Abbe de Saint-Michel de Frarborough, avec le concours d' un grandnombre de 

collaborateurs, Tom Neuvieme, deuxieme pârtie , Lit-Lydie, Libraire Letouzey et Ane 

Editeurs, Paris, 1930, .pdf. 
DLR, 1900 = Stănuţa Creţu, Drăgoi Gabriela, et alii: 23, Dicţionarul literaturii române de la 

origini pînă la 1900, EARSR, Bucureşti, 1979. 
DTR = Păcurariu , Mircea, Dicţionarul Teologilor Români, Editura enciclopedică, Bucureşti, 

2002. 

MIHĂILĂ, 1974. = Mihăilă, Gheorghe, Dicţionar al limbii române vechi: sfîrşitul secolului X- 

începutul secolului XVI, EER, Bucureşti, 1974. 
VASCENCO = Vascenco, Victor, Dicţionar roman-rus, EŞ, Bucureşti, 1968. 

Gramatici 

GHEŢIE, BAZA = Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, EARSR, Bucureşti, 1975. 
GHEŢIE, 2000 = Gheţie, Graiurile dacoromâne în secolelel alXIII-le -alXVI-lea (până la 
' 1521), EAR, 2000. 

GRAUR, 1954 = Graur, AL, încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, 

EARPR, Bucureşti, 1954. 
MUNTEANU, 2005 = Munteanu, Eugen, Introducere în lingvistică, Polirom, Iaşi, 2005. 
VÎRTOSU =Vîrtosu, Emil, Paleografia româno-chirilică, ES, Bucureşti, 1968. 



43 



Bibliografie de specialitate 

ANAN1A = Anania, Bartolomeu, Cartea deschisă a împărăţiei. O însoţire liturgică pentru preoţi şi 

mireni, EIBMBOR, Bucureşti, 2005. 
ANDREESCU, ARTA,= Andreescu, Ana, Arta cărţii. Carte românească veche( 1508-1700), 

Ediţia a IlI-a revăzută, Prefaţă la ediţia I de Acad. Virgil Cândea, Prefaţă la ediţia a Il-a 

de Acad. Răzvan Theodorescu, Bucureşti, 2006. 
ANDREESCU, XV111= Andrescu, Ana, Cartea românească în secolul al XVIII-lea. Repertoriul 

ilustraţiilor, Editura Vremea XXI, Bucureşti, 2004. 
APOSTOL = Apostol, Spiru, Traduceri în româneşte din vechea literatură creştină, Tipografia 

"loan Grigoriu", Huşi, 1935. 
BĂDĂRĂ = Bădără, Doru, Tiparul românesc la sfîrşitul secolului al XVII şi începutul secolului 

al XVIII-lea, Muzeul Brăilei, Editura Istros, Brăila, 1998. 
BĂLAN = Bălan, loan, Limba cărţilor bisericeşti. Studiu istoric şi liturgic, Tipografia Seminaru- 
lui teologic greco-catolic, Blaj, 1914. 
BĂRBULESCU, 1904 = Bărbulescu, llie, Curentele culturale la români în perioada slavonismu- 

lui cultural, Editura Casei Şcoalelor, Iaşi, 1928. 
BERGIU-DRĂGH1CESCU = Bergiu-Drăghicescu, Adina, Adina, Arhivistică şi documentaristica 

www.ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica/ martie, 2010. 
BEZA, URME = Beza, Marcu, Urme româneşti în Răsăritul ortodox, Ediţia all-a mărită cu nume 

roase adăugiri de text şi ilustraţii, Monitorul Oficial şi Imprimeria Statului, Imprimeria 

Naţională, Bucureşti, 1937. 
BOGDAN, PALEOGRAFIA = Bogdan, Damian P., Paleografia romăno-slavă, Tratat şi album, 

Cuvânt înainte de Gal, Ionel, Prefaţa şi introducerea autorului, Direcţia Generală a 

Arhivelor Statului din Republica Socialistă România, Bucureşti, 1978. 
BRANIŞTE = Branişte, Ene, Liturgica generală, Ediţia a Il-a revizuită şi completă, EIBMBOR, 

Bucureşti, 1993. 

BRĂTULESCU = Brătulescu, Victor, Miniaturi şi manuscrise din Muzeul de Artă Religioasă, 

Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1939. 
CAMARIANO-CIORAN = Camariano-Cioran, Adriadna, Academiile de Bucureşti şi de Iaşi, 

EARSR, Bucureşti, 1971, .pdf. 
CARTOJAN, ILRV = Cartojan, Nicolae, Istoria literaturii române vechi, Prefaţă de Dan Zamfi- 

rescu, Postfaţă şi bibliografii de Simonescu Dan, Editura Minerva, Bucureşti, 1980. 
CÂNDEA, STOLNICUL = Cândea, Virgil, Stolnicul între contemporani, EŞ, Bucureşti, 1971. 
CÂNDEA, CARTE VECHE = Cândea, Virgil, Cartea veche românească în colecţiile Bibliotecii 

Centrale Universitare Bucureşti, Prefaţă de Cândea, Virgil, s. 1., Bucureşti, 1972. 
CÂNDEA, 1979 = Cândea, Virgi, Raţiunea dominantă. Contribuţii la istoria umanismului 

românesc, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. 
CÂNDEA-SIMIONESCU = Cândea Virgil, Simionescu Constantin, Prezenţe culturale 

româneşti: Istambul, Ierusalim, Păros, Patmos, Sinai, Alep, Bucureşti, 1982. 
CÂNDEA, 1954 = Cândea, Spiridon, Limba veche liturgică şi inovaţiile introduse în ea de fosta 

Biserică Unită, Tipografia "Reîntregirea", Sibiu, 1954. 
CÎNDEA, 2010 = Cândea, Virgil, Mărturii româneşti peste hotare, EAR, Bucureşti, 2010. 
CERNAVODEANU-CONSTANTINIU = Cernavodeanu, Paul şi Constantiniu Florin, coord. 

Constantin Brâncoveanu, EARSR, Bucureşti, 1989. 
CHIABURU = Chiaburu, Elena, Carte şi tipar în Ţara Moldovei până la 1829, Editura Universi- 
tăţii Alexandru loan Cuza", Iaşi, 2005. 

CHIŢIMIA = Chiţimia, I. C. Probleme de bază ale literaturii române vechi, EARSR, Bucureşti, 
1972. 

CHIŢULESCU, 2007 = Chiţulescu, ierom. Policarp, Sfânta Scriptură şi valoarea vieţii liturgice 
în gândirea Sfântului loan Gură de Aur, Pro Editura, Bucureşti, 2007. 



44 



CHIŢULESCU, 2009 = Chiţulescu, arhim. Policarp, Tipărituri din Ţara Românească în Biblio- 
teca Sfântului Sinod, Editura Basilica, Bucureşti, 2009. 

CHIVU, 2000 = Chivu, Gheorghe, Limba română de la primele texte până la sfârşitul secolului 
al XVIII-lea. Variante stilistice, Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000. 

CHIVU, CILR = Chivu Gheorghe, Georgescu Magdalena, et alii, Contribuţii la istoria limbii 

române literare. Secolul al XVJI-lea(l 688-1760), Cuvânt înainte de Gheţie Ion, editat de 
AR, Clussium, Constanţa, 2001. 

CIOBANU, 1918 = Ciobanu, Ştefan, Dosoftei Mitropolitul Moldovei şi activitatea lui literară, 
Traducere din ruseşte de Ştefan Berechet, Iaşi, 1918. 

CIOBANU, 1992 = Ciobanu, Ştefan, Istoria literaturii române vechi, Hyperion, Chişinău, 1992. 

CRISTACHE-PANAIT = Cristache-Panait, Ioana, Circulaţia cărţii vechi bucureştene în Transil- 
vania, Editura Biblioteca Bucureştilor, 1998, .pdf. 

DAIN = Dain, Alphonse, Les manuscripts, Diderot Editeur, Paris, 1997. 

DEL CHIARO = Del Chiaro Fiorentino, Anton-Maria, Revoluţiile Valahilor, Traducere de Cris- 

Cristian, Editura TehnoPres, Iaşi, 2005. 
DEMENY, 1972= Demeny, Lidia, Cartea şi tiparul-promotori ai legăturilor culturale dintre 

ţările române în secolul alXVI-lea, în SMIM, VI, p. 91-1 1 1, EARSR, Bucureşti, 1973. 
DEMENY, 1973= Demeny, Lidia, Tiparniţa bucureşteană în secolul al XVI-lea, în SMIM, X, 

1973. 

DEMENY, 1986 = Demeny, Lazlos, Demeny Lidia, Carte, tipar şi societate la români în secolul 
al XVI-lea, Studii, articole, comunicări, Introducere de Simonescu, Dan, Editura 
Kriterion, Bucureşti, 1986. 

DIMITRIU = Dimitriu, Cornel, Romanitatea vocabularului unor texte vechi româneşti, Editura 
Junimea, Iaşi, 1973. 

DOBRESCU = Dobrescu, Nicolae, Istoria Bisericii din Oltenia în timpul ocupaţiei austriece, 

EAR, Institutul de Arte Grafice Gobl, Bucureşti, 1906, .pdf. 
DUDAŞ, 1987 = Dudaş, Florian, Vechi cărţi româneşti călătoare, I, Editura Sport-Turism, 

Bucureşti, 1987. 

DUDAŞ, 2003 = Dudaş, Florian, Cărturari şi artişti din Muntenia şi Moldova peregrini în Crişa- 

na(sec. XIV-XVIII), Editura de Vest, Timişoara, 2003. 
DUMAS = Dumas, Felicia, Gest şi expresie în liturghia ortodoxă. Studiu semiologic, Institutul 

European, Iaşi, 2000. 

DUŢU, COORDONATE = Duţu, Alexandru, Coordonate ale culturii româneşti în secolul al 
XVIII-lea. Studii şi texte, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1968. 

DUŢU, INT. = Duţu, Alexandru, Cărţile de înţelepciune în cultura românească, EARSR, 
Bucureşti, 1972, .pdf. 

DUŢU, SINTEZĂ, = Duţu, Alexandru, Sinteză şi originalitate în cultura românească (1650- 

1848), EER, Bucureşti, 1 972 . 
DUŢU, 1978 = Duţu, Alexandru, Cultura română în civilzaţia europeană modernă, EM, 

Bucureşti, 1978. 

DUŢU, IMAGINI = Duţu, Alexandra, Imagini, privelişti, modele, Dacia, Cluj-Napoca, 1979. 
DUŢU, MODELE = Duţu, Alexandra, Modele, imagini, privelişti, incursiuni în cultura 

europeană modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1979. 
ELIAN = Elian, Alexandra, Bizanţul, biserică şi cultură românească. Studii şi articole de 

/ston'e,Trinitas, Iaşi, 2003. 
ENĂCEANU = Enăceanu, Ghenadie, Evangheliile. Studii istorico-literare, Stabilimentul Grafic 

IV. SOCECU, Bucureşti, 1895, .pdf. 
ERBICEANU = Erbiceanu, Constantin, Cronicari greci care au scris despre români în epoca 

fanariotă, Tipografia Cărţilor Bisericeşti, Bucureşti, 1888, .pdf. 



45 



ERICH = Erich, Agnes, Istoria cărţii româneşti. Controverse privind tipărirea primei cărţi în 

spaţiul românesc Liturghierul (1508), Universitatea Valahia, Târgovişte, 2008. 
FELMY = Felmy, Karl Christian, De la Cina de Taină la Dumnezeiasca Liturghie. Un 

comentariu istoric, Traducere de pr. loan Ică Jr., Deisis, Sibiu, 2004. 
FLEURY = Fleury, L'Abbe, Histoire Ecclesiastique, II, Didier, Libraire-Editeur, Paris, 1840. 
GADAMER, 1999= Gadamer, Hans-Georg, Heidegger şi grecii, Traducerea textelor şi 

comentarii de Vasile Voia, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj, 1999. 
GADAMER, 2000 = Gadamer, Hans-Georg, Actualitatea frumosului, Polirom, Iaşi, 2000. 
GADAMER, 2001 = Gadamer, Hans-Georg, Adevăr şi metodă, Traducere de Gabriel Cercel, 

Gabriel Kohn, Călin Petcana şi Larisa Dumitru, Editura Teora, Bucureşti, 2001. 
GASTER, 1883 === Gaster, Moses, Literatura populară română cu un apendice: Voroava 

Garamantilor cu Alexandru Machedon de Nicolae Costin, Tipografia Curţii Regale, Prof. 

F. Gobl, Bucureşti, 1883. 
GENETTE, 1982 = Genette, Gerard, Palimsestes, Edition du Seuil, Paris, 1982. 
GHEŢIE, 1974 = Gheţie, loan, începutul scrisului în limba română, EARSR, Bucureşti, 1974. 
GHEŢIE, BAZA = Gheţie, Ion, Baza dialectală a românei literare, EARSR, Bucureşti, 1975. 
GHEŢIE, ILRL= Gheţie, Ion, Istoria Limbii române literare. Privire sintetică, EŞE, Bucureşti, 

1978. 

GHEŢIE, 1994 = Gheţie, Ion, începuturile scrisului în limba română. Contribuţii filologice şi 

lingvistice, EAR, Bucureşti, 1994. 
GHEŢIE, 2000 = Gheţie, Ion, Graiurile dacoromâne în secolele al XlII-lea - al XVI-lea (până la 

1521), EAR, Bucureşti, 2000. 
GHEŢIE-CHIVU-XVIII =. Gheţie, I, Chivu, Gh., Contribuţii la istoria limbii române literare. 

Secolul al XVIII-lea (1 688-1 780), Clusium, Cluj-Napoca, 2000. 
GHEŢIE-MAREŞ, 1985 = Gheţie Ion, Mareş Alexandru, Originile scrisului în limba română, 

EŞE, Bucureşti, 1985. 

GHEŢIE -MAREŞ, 1994 = Gheţie, I, Mareş, Al. Diaconul Coresi şi izbânda scrisului în limba 

română, Minerva, Bucureşti, 1994. 
GRABAR = Grabar, Andre, L'art du Moyn Age en Europe Orientale, Paris, 1968. 
GRAUR, 1954= Graur, Alexandru, încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, 

EARPR, Bucureşti, 1954. 
GRECU, 1971 = Grecu, Vasile, Literatura Bizanţulului, Universitatea Bucureşti, 1971. 
HAGIU = Hagiu, Ieremia, Biserica Ortodoxă în epoca fanarioţilor, Tipografia Gutenberg, Joseph 

Gobl, Bucureşti, 1898. 

HANEŞ = Haneş, V. Petre, Istoria literaturii româneşti, Ediţiunea a IlI-a, Editura Autorului, 
Bucureşti, s.a., .pdf. 

HASDEU = Hasdeu, B., P., Studii de lingvistică şi filologie, I-II, Ediţie îngrijită, studiu 
introductiv şi note de Grigore Brâncuşi, EM, Bucureşti, 1988, .pdf. 

HUMBOLDT = Humboldt, Wilhelm von, Despre diversitarea structură a limbilor şi influenţa ei 
asupra dezvoltării spirituale a umanităţii, Versiune românească, introducere, notă asupra 
traducerii, tabel cronologic, bibliografie şi indici de Eugen Munteanu, Humanitas, 2008. 

IONESCU, 1906 = Ionescu, G. M., Istoria Bisericii româneşti din Dacia Traiană, I (44- 678), 
Stabilimentul de Arte grafice "Universala", Bucureşti, 1 906, .pdf. 

IONESCU, 1914 = Ionescu, G. M., Istoria Mitropoliei Ungrovlahiei, I-II, Atelierele Socecu, & 
Co. Bucureşti, 1906-1914, .pdf. 

IORDĂCHESCU = Iordăchescu, pr. Cicerone, Istoria vechii literaturi creştine, I-II, Editura 
Moldova, Iasi, s. a. Reproducere fidelă a ediţiei din 1934, 1935, Tipografia 
Ţerec&Caminschi. 

IORGA, ILR = Iorga, Istoria literaturii religioase a românilor până la 1688,, Atelierele Grafice 
I.V. SOCECU, Bucureti, 1904, .pdf. 



46 



IORGA, IBR = lorga, Nicolae, Istoria Bisericii Romaneşti şi a vieţii religioase a românilor, I-II, 

Tipografia Neamului Românesc, Vălenii de Munte, 1908/9, .pdf. 
IORGA-BALŞ = lorga, N., Balş, G., Histoire de L'art roumain ancien, E. De Boccard, Editeut, 

Paris, 1922, Librăriile SOCEC & Com. şi C. SFETEA, Leipzig - Viena, 1914. 
IORGA, 1968 = lorga, Nicolae, Scrieri despre artă, Antologie şi prefaţă de Barbu Theodorescu, 

Editura Meridiane, Bucureşti, 1968, .pdf. 
IORGA, INV = lorga, Nicolae, Istoria învăţământului, Ediţie îngrijită, studiu introductiv şi note 

de Ilie Popescu Teiuşan, EDP, Bucureşti, 1971, .pdf. 
IORGA, XVIII = lorga, Nicolae, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, ( 1688-1821), 

I, Ediţie îngrijită de Barbu Theodorescu, EDP, Bucureşti, 1969. 
IORGA, LIT. = lorga, Nicolae, Istoria literaturii româneşti, Ediţie îngrijită, note şi indici de 

Rotaru, Rodica, Prefaţă de Rotaru, Ion, EM, Bucureşti, 1985. 
IORGA, 1981 = lorga, Nicolae, Istoria românilor prin călători, I-IV, Editura Casa Şcoalelor, 

Bucureşti, 1928-1929, .pdf. 
IORGA, 1984 = lorga, Nicolae, Studii asupra Evului mediu românesc, Ediţie îngrijită de 

Papacostea, Şerban, EŞE, Bucureşti, 1984. 
IORGA, 1 99 l=Iorga, Nicolae, Cărţi reprezentative în viaţa omenirii, I-II, EE, Bucureşti, 1991. 
IORGA, 2008 = lorga, Nicolae, Arta şi Literatura română. Sinteze paralele, EAR, Bucureşti, 

2008. 

IRIGOIN = IRIGOIN, Charles, La tradition des textes grecs. Pour une critique historique, 

Societe d'editiones Les Belles Lettres, Paris, 2003. 
IVAŞCU = Ivaşcu, George, Istoria literaturii române, EŞ, Bucureşti, 1969. 
IVĂNESCU, 1980 = Ivănescu, Gheorghe, Istoria limbii române, Editura Junimea, Iaşi, 1980. 
IVĂNESCU, 1989 = Ivănescu, Gheorghe, Studii de istoria limbii române literare, Ediţie îngrijită 

şi postfaţă de Andriescu, AL, Junimea, Iaşi, 1989. 
JAKO = Jako, Zsigmond, Philobiblon transilvan, Introducere de Cândea, Virgil, Editura 

Kriterion, Bucureşti, 1977. 
KARATHANASIS = Karathanasis, Athanasios, E., Elenismul în Transilvania, Traducere de 

Dobre Anca şi Cândea Virgil, OMONIA, Bucureşti, 2003. 
LAGRANGE= Lagrange, Le P. M.-J., Critique textuelle. La critique rationelle, Librairie Lecoffre 

J. Gabalda et C. Editeurs, Paris, 1935. 
LAZAREV = Lazarev, Viktor, Istoria picturii bizantine, I-II-III, Traducere de Florin Chi- 

riţescu, Prefaţă de Vasile Drăguţ, Meridiane, Bucureşti, 1980. 
LE BRUN = Le Brun, Pierre, Explication litteraire, historique et dogmatique des preeres et des 

ceremonies de la messe suivant les anciens auteurs et le monumens des toutes 
les egrises du monde, Lyon-Paris, 1860/.pdf/16.06.2011. 

LIGOR, 1987 = Ligor, Alexandru, Prin Moldova lui Vasile Lupu, Editura Soprt-Turism, 
Bucureşti, 1987. 

LIGOR = Ligor, Alexandru, Vechi tipărituri în limba română şi unitatea naţională, Cu o prefaţă 

de Chiţimia, I., C, Editura Universitas, Câmpina - Chişinău, 1994. 
LUCA = Luca, Cristian, Ţările Române şi Veneţia în secolul alXVII-lea, Din relaţiile politico- 

diplomatice, comerciale şi culturale ale Ţării Româneşti şi ale Moldovei cu Serenissima, 

Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2007. 
LUPU = Lupu, Daniela Luminiţa, Carte şi tipar în Moldova până la 1830, Editura Demiurg, Iaşi, 

2005. 

MANOLESCU, ICLR = Manolescu, Nicolae, Istoria critică a literaturii române, I, Minerva, 
Bucureşti, 1990. 

MARINOIU = Marinoiu, Costea, Liturghierul(l 508), prima carte tipărită în spaţiul românesc, 

Editura ALMAROM, Râmnicu Vâlcea, 2004. 
MATEOS = Mateos Juan, Celebrarea Cuvântului în Liturghia Bizantină, Traducere şi note de 

Cezar Login, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2007. 



47 



MAZILU = Mazilu, Dan Horia, Introducere la opera lui Antim Ivireanul, Minerva, Bucureşti, 
1999. 

MICU, 1963 = Samuil Micu, Scurtă cunoştinţă a istoriei românilor, EŞ, Bucureşti, 1963, .pdf. 
M1CU = Micu, Samuel, Istoria bisericească, Transliterare de pe manuscrisul original paleografie, 

studiu introductiv, note si glosar de Miele, arhim. Veniamin, Sfânta Mănăstire Bistriţa, 

Eparhia Râmnicului, 1993, .pdf. 
MIHAESCU = Mihăescu, Haralambie, Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului 

roman, EARPR, Bucureşti, 1 960. 
MIHĂESCU, 1966 = Mihăescu, Haralambie, Influenţa grecească asupra limbii române pînă în 

secolul alXV-lea, EARSR, Bucureşti, 1966. 
MIHĂ1LĂ, 1979 = Mihăilă, Gheorghe, Cultura şi literatura română veche în context european, 

EŞE, Bucureşti, 1979. 

MIHĂILĂ, LRV = Mihăilă, Gheorghe, Literatura română veche (1402-1647), I-II, Introducere, 

ediţie îngrijită şi note de Mihăilă G. Şi Zamfirescu Dan, Editura Tineretului, Bucureşti, 1969. 
MIHĂILĂ, CONTRIBUŢII= Mihăilă, Gheorghe, Contribuţii la istoria culturii şi 

literaturii române vechi, Cuvînt înainte al autorului, EM, Bucureşti, 1972. 
MIHĂILĂ, OROC. = Mihăilă, Gheorghe, Intre Orient şi Occident. Studii de cultură şi literatură 

română în secolele alXV-lea- al XVIII-lea, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 1999. 
MIHĂILĂ, 1981 = Mihăilă, Gheorghe, Studii de lingvistică şi filologie, Facla, Timişoara, 1981. 
MIHĂILĂ, SFR = Mihăilă, Gheorghe, Scriitori şi filologi români (sec. XVI-XX), EAR, Bucureşti, 

2005. 

MILIN, RELAŢII = Milin, Jiva, Din vechile relaţii culturale sârbo-române: circulaţia manuscri- 
selor slavone sârbe şi a scrierilor sârbeşti în Ţările Române, Eurostampa, Timişoara, 
1999. 

MIRONESCU = Mironescu, Atanasie, Sfânta Episcopie a Eparhieie Râmnicului Noul Severin, în 

trecut şi acum, Tipografia Gutenberg, J. G., Craiova, 1906. 
MUNTEANU, 2008 = Munteanu, Eugen, Lexicologie biblică românească, Humanitas, Bucureşti, 

2008. 

MUNTEANU-ŢÂRA = Munteanu Ştefan, Ţâra Vasile, Istoria limbii române literare(Secolele al 
XVI-lea - al XVIII-lea), Ediţie revăzută şi adăugită, EDP, Bucureşti, 1983. 

MURĂRAŞU = Murăraşu, D., Istoria literaturii române, Ediţia a IlI-a, ECR, Bucureşti,s. a, .pdf. 

NEGRICI = Negriei, Eugen, Expresivitatea involuntară, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 
1977. 

NICODIM = Nicodim Aghioritul, Neofit Kavsokalivitul, Despre dumnezeiasca împărtăşanie cu 
preacuratele lui Hristos Taine, traducere de Editura Orthodoxos Kypseli, Thesalonic, 
1992. 

NICOLESCU = Nicolescu, Corina, Moştenirea bizantină, Editura Meridiane, Bucureşti, 1971. 
NICOLESCU, 1976= Nicolescu, Corina, Elemente orientale în vechea artă a Ţării Româneşti, în 

"Arhiva Valachica. Studii şi materiale de istorie şi istorie a culturii", Muzeul Judeţean 

Dâmboviţa, Târgovişte, 1976. 
NICULESCU = Niculescu, Alexandru, Individualitatea limbii române între limbile romanice, III, 

EŞE, Bucureşti, 1978. 
NOICA, 1993 = Noica, Constantin, Modelul cultural european, Humanitas, 1993. 
ODOBESCU = Odobescu, Alexandru, Opere Complete, I, 1906, II, 1908, Prefaţă de II. Chendi şi 

E. Carcalechi, Editura Institutului de Arte Grafice "MINERVA", Bucureşti, .pdf. 
ONU, 1973 = Onu, Liviu, Critica textuală şi editarea literaturii române vechi cu aplicaţii la 

cronicarii moldoveni, Minerva, Bucureşti, 1973. 
ONU, 2002 = Onu, Liviu, Tradiţia manuscrisă a unei sinteze europene la români în secolul al 

XlX-lea. Mântuirea păcătoşilor. Studiu de critică textuală, EAR, Bucureşti, 2002. 
OPRESCU = Oprescu, Gheorghe, Grafica românească în secolul al XlX-lea, I, Fundaţia Regală 

pentru Literatură şi Artă, Bucureşti, 1942. 



48 



PANAITESCU, 1965 = Panaitescu, P. P., începuturile şi biruinţa scrisului în limba română, 

EARPR, Bucureşti, 1965, .pdf. 
PANAITESCU, 1969 = Panaitescu, P. P., Introducere la istoria culturii româneşti, EŞ, 

Bucureşti, 1969, .pdf. 

PANAITESCU, 1971 = Panaitescu P. P., Contribuţii la istoria culturii româneşti, Ediţie îngrijită 
de Panaitescu, Silvia, Prefaţă, note şi bibliografie de Zamfirescu, Dan, EM, Bucureşti, 
1971. 

PAPACOSTEA- DEMENY = Papacostea-Danielopolu, Demeny, Lidia- Cornelia, Carte şi tipar 
în societatea românească şi sud-est europeană (Secolele XVII- XIX), EM, Bucureşti, 
1985. 

PAPACOSTEA, 2001 = Papacostea, Şerban, Evul Mediu Românesc. Realităţi politice şi curente 

spirituale, Cuvânt înainte al autorului, Editura Corint, Bucureşti, 2001. 
PAPACOSTEA, 1993 = Papacostea, Şerban, Românii în secolul al XlII-lea. între Cruciata şi 

Imperiul mongol, Introducerea autorului, EEB, 1993. 
PAPACOSTEA, TRADIŢII = Papacostea, Victor, Tradiţii româneşti de istorie şi cultură, Ediţie 

îngrijită de Papacostea-Danielopolu, Cornelia, EE, Bucureşti, 1996. 
PASCU = Pascu, Giorge, Istoria literaturii şi limbii romîne din secolul al XVI-lea, I, 1921, II, 

1922, III, 1926, Editura Cartea Romînească, Soc. Anon., Bucueşti, .pdf. 
PĂCURARIU, IBOR = Păcurariu, Mircea, Istoria Bisericii Ortodoxe , EIBMBOR, Bucureşti, 

voi. I, 1991, voi. II-III, 1994. 
PĂCURARIU = Păcurariu, Mircea, Legăturile Bisericii Ortodoxe din Transilvania cu Ţara 

Românească şi Moldova în secolele XVI-XVIII, Astra, Sibiu, 1968. 
PĂRNUŢĂ-ANDRE1 = Părnuţă Gh., Andrei Nicolae, Istoria cărţii, presei şi tiparului din 

Oltenia, SR, Craiova, 1994. 
PETROAIA = Petroaia, Lucian, Liturghierul românesc. Studiu liturgic, Universitatea Bucureşti, 

2009. 

PHILIPPIDE, 1894 = Philippide, Istoria limbii române, I, Principii de limbă, Tipografia Naţiona- 
lă, Iaşi, 1894. 

PICIORUŞ = Picioruş, Geanina, Antim Ivireanul şi avangarda literară a Paradisului. Viaţa şi opera, 

Teologie pentru azi, Bucureşti, 2010, .pdf. 
PIRU = Piru, Alexandru, Literatura romînă veche, Editura pentru Literatură, Bucureşti, 1961. 
PLĂMĂDEALĂ = Plămădeală, Antonie, Dascăli de cuget şi simţire românească, EIBMBOR, 

Bucureşti, 1981. 

POPESCU-VÂLCEA, 1972 = Popescu-Vâlcea, G., Anastasie Crimca, Meridiane, Bucureşti, 
1972 -„ 

POPESCU-VÂLCEA, 1974 = Popescu-Vâlcea, G, Sluj ebnicul Mitropolitului Ştefan al Ungrovla- 

hiei( 1648- 1688), Meridiane, 1974. 
PRUTEANU = Pruteanu, Petru, Liturghia ortodoxă, istorie şi actualitate, Sofia, Bucureşti, 

2008. 

PUŞCARIU, 1987 = Puşcariu, Sextil, Istoria literaturii române. Epoca veche, Ediţie îngrijită de 
Magdalena Vulpe, Postfaţă de Dan C. Mihăilescu, EE, Bucureşti, 1987. 

RĂMUREANU = Rămureanu, Ioan, Istoria Bisericească Universală, I, 1975, EIBMBOR, 
Bucureşti. 

RELAŢII POLONE = Petrică Ioan, coord. Relaţii culturale româno-polone, Universitatea 
Bucureşti, 1982. 

ROSETTI-CAZACU-ONU = Rosetti AL, Cazacu Boris, Onu Liviu, Istoria limbii române 

literare, Minerva, Bucureşti, 1971. 
ROSETTI, ILR = Rosetti, Al. Istoria limbii române, EAR, 1928. 

ROSETTI, 1954 = Rosetti, Alexandru, Influenţa limbii slave meridionale asupra limbii române 
(sec. VI-XII), EARPR, Bucureşti, 1954. 



49 



RUSSO, CRITICA = Russo, Daniel, Critica textelor şi tehnica ediţiilor, I-II, Bucureşti, 1912, 
Extras din Buletinul Comisiei istorice a României, 1, (1912), Atelierele Grafice 
Socea&CoSocietatea Anonimă, Bucureşti, 1912. 

RUSSO, 1907 = Russo, Demostene, Studii bizantino-române, Tipografia „Gutenberg"Iosef 

Gobl", Bucureşti, 1907. 

RUSSO, 1912 = Russo, Demostene, Elenizmul în România, Epoca bizantină şi fanariotă, 

Institutul de Arte Grafice Carol Gobl, Bucure;ti, 1912. 
RUSSU, ETNOGENEZA = Russu, I., I., Etnogeneza românilor. Fondul autohton traco-dac şi 

componenta latino-romanică, Cuvînt înainte al autorului, EŞE, Bucureşti, 1981. 
SACERDOŢEANU, 1938 = Sacerdoţeanu, Aurelian, Predosloviile cărţilor româneşti, (1504- 

1674), I, s. e. Bucureşti, 1938, '.pdf. 
SBIEREA = Sbierea, I.G., Mişcări culturale şi literare la românii din stânga Dunării în răstim- 
pul de la 1504-1714, Cernăuţi, 1897. 
SCRIMA = Scrima, Andrei, Biserica liturgică, Humanitas, Bucureşti, 2005. 
SERBARE, IS= A.D. Xenopol, Erbiceanu, Constantin, Serbarea de la Iaşi. Studii şi documente, 

Tipografia Naţională, Iaşi, 1885. 
SIMONESCU, 1939a = Simonescu, Dan, începuturile culturale ale domniei lui Matei Basarab, 

Cartea Românească, Bucureşti, 1939. 
SIMONESCU, 1939b = Simonescu, Dan, Pomenirea culturală a lui Constantin Brâncoveanu, 

Tiparul Cartea Românească, Bucureşti, 1939. 
SIMONESCU-BULUŢĂ = Simonescu Dan, Buluţă Gheorghe, Scurtă istorie a cărţii româneşti, 

Editura Demiurg, Bucureşti, 1994. 
SIMONESCU-MURACADE = Simonescu Dan, Muracade Emil, Tiparul românesc pentru arabi 

în secolul alXVIII-lea, în CERCETĂRI LIT., III, 1939. 
STOICESCU = Stoicescu, Nicolae, Unitatea românilor în evul mediu, EARSR, Bucureşti, 1983. 
STOIDE, 2005 = Stoide, C, Comerţul cu cărţi dintre Transilvania , Moldova şi Ţara Româneas- 
că între 1730 şi 1830, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2005. 
SILRL = Studii de istoria limbii române literare, Secolul al XlX-lea, coord. Rosetti, Al, , 
Cazacu, Boris, I-II, Prefaţa, coordonatorii, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1969. 
SULICA =Sulică, Nicolae, O nouă publicaţie românească din secolul al XVI-lea: Liturghierul 

diaconului Coresi, tipărit la Braşov, la 1570, Târgu-Mureş, 1927. 
ŞĂINEANU, 1887 = Şăineanu, Lazăr, încercare asupra semasilogiei limbei române, Studii 

istorice despre transiţiunea sensurilor, Prefaţă, Hasdeu, B., P., Tipografia Academiei 

Române, Bucureşti, 1887, .pdf. 
ŞĂINEANU, 1895 = Şăineanu, Istoria filologiei române cu o privire retrospectivă asupra 

ultimelor decenii (1870-1895). Studii critice, A doua ediţiune, Prefaţa autorului, Editura 

Librăriei Socecu, &Comp., Bucuresci, 1895, .pdf. 
ŞCHIAU = Şchiau, Octavian, Cărturari şi cărţi în spaţiul românesc medieval, Dacia, Cluj- 

Napoca, 1978. 

ŞTREMPEL, 1972 = Ştrempel, Gabriel, Antim Ivireanul. Opere, Ediţie critică, studiu introductiv 
de Ştrempel, Gabriel, EM, Bucureşti, p. 1972, .pdf. 

TOMESCU = Tomescu, Mircea, Istoria cărţii româneşti de la începuturi pînă la 1918, EŞ, Bucu- 
reşti, 1968, .pdf. 

TOMESCU, 1957 = Tomescu, Mircea, Calendarele romîneşti 1733-1830. Studiu şi bibliografie, 
Editura de Stat Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1957, .pdf. 

TUGEARU-CÂNDEA, MOM = Tugearu Liana, Câdea Virgil, Miniatura şi ornamentul manus- 
criselor din Colecţia de Artă Medievală Românească, Editura Simetria, Bucureşti, 2006. 

TURDEANU, 1943 = Turdeanu, Emil, Manuscrise slave din timpul lui Ştefan cel Mare, Extras 
din CL, V, Monitorul Oficial, Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1943. 

TURDEANU, EFTIMIE = Turdeanu, Emil, Opera Patriarhului Eftimie al Tărnovei(l 375-1 393) 
în literatura slavo-romănă, CL, VI, M .O. Imprimeria Naţională, Bucureşti, 1946. 



50 



URSU, 1962= Ursu, N., A., Formarea terminologiei ştiinţifice româneşti, EŞ, Bucureşti, 1962. 
URSU, 2002= Ursu, N. A., Contribuţii la istoria culturii româneşti. Studii şi note filologice, 

Editura Cronica, laşi, 2002. 
URSU- DASCALU = Ursu, N. A., Dascălu, Nicolae, Mărturii documentare privitoare la viaţa şi 
activitatea mitropolitului Dosoftei, Cuvânt înainte al 1PS Daniel, mitropolitul Moldovei şi 

Bucovinei, Trinitas, Iaşi, 2003. 
VASILACHE = Vasilache, Vasile, Predica în evul mediu, Tipografia Gutenberg, Bucureşti, 

1937. 

VINTILESCU, 1931 = Vintilescu, Petre, Contribuţii la revizuirea Liturghierului român.Prosco- 

midia. Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur, Prefaţa autorului, TPC, Bucureşti, 1931, .pdf. 
VINTILESCU, 1943 = Vintilescu, Petre, Liturghiile bizantine privite istoric în structura şi 

rânduiala lor, TCB, Bucureşti, 1943. 
VINTILESCU, 1998 = Vintilescu, Petre, Liturghierul explicat, EIBMBOR, Bucureşti, 1998. 
VINTILESCU, 2001 = Vintilescu, Petre, Istoria Liturghiei în primele trei veacuri, Nemira, 2001. 
VORNICESCU = Vornicescu, Nestor, Primele scrieri patristice în literatura noastră. Sec, IX- 

XVI,MO, Craiova, 1992. 
ZAMFIRESCU = Zamfirescu, Dan, Contribuţii la istoria literaturii române vechi, EŞE, 

Bucureşti, 1981. 
Periodice 

BACARU = Bacâru, Livia, Vechi legături de cărţi româneşti, Introducere în istoria 

legăturii din România, în SCB, XIII, 1974. 
BIANU, 1904 = Bianu, Ioan, Despre introducerea limbii române în biserica românilor, 

AAR, Discursuri de Recepţie, XXVI, Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", 

Bucureşti, 1904, .pdf. 
BRANIŞTE, 1974 = Branişte, Ene, Observaţii şi propuneri pentru o nouă ediţie a 

Liturghierului românesc, în BOR, 1974, nr. 5-6, p. 599-613. 
BRĂTIANU = Brătianu, Gheorghe. I, Două veacuri de la reforma lui Constantin 

Mavrocordat, 1746-1946, AAR, Mem Ist,. Serialii, t. XXIX, p. 4/392- 71/461. 
CHIVU, 1994 = Chivu, Gheorghe, Influenţa italiană în limba română veche, în SCL, 45, 

1994, nr. 1-2, p. 19-29. 
CIOBAN U, 1941 = Ciobanu Ştefan, începuturile scrisului în limba românească., AAR, 

Mem. Sect. Literare, Seria II, t. X, Mem. 3, Bucureşti, 1941, .pdf. 
CIOBANU, 1938 = CIOBANU, Ştefan, Din legăturile culturale româno-ucrainiene, 

Ioannichie Galeatovschi şi literatura românească veche, Academia Română, Mem. Secţ. 

Lit., Seria, III, t. VIII, Mem. 8, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria 

Naţională, Bucureşti, 1938. 
CORAVU =, Coravu, Dumitru, Tipografii de la Râmnic în prima jumătate a secolului al 

XVIII-lea, în MO, XIII, 1967, nr. 1-2, p. 45-59. 
DOBRESCU, 1909 = Dobrescu, G., Tipografia Buzăului în RIAF, 1909. 1, X, Institutul 

de Arte Grafice Gobl, Bucureşti, 1909, p. 127-145. 
DRĂGANU = Drăganu, Nicolae, Un fragment din cel mai vechi Molitvenic românesc, în 

DR, II, 1921-1922, p. 254-326. 
IORGA, CONTRIBUŢII, XVIII = Iorga, Nicolae, Contribuţii la Istoria Literaturii 

române în veacul al XVIII-lea, şi alXIX-lea, I. Scriitori Bisericeşti, Extras din 

AAR, Seria II, t. XXVIII, Mem. Secţ. Lit. , Institutul de Arte Grafice"Carol Gobl", 
Bucureşti, 1906, .pdf. 

IORGA, BRÂNCOVEANU = Iorga, Nicolae, Activitatea culturală a lui Constantin 

Vodă Brâncoveanul şi scopurile ei, AAR, t. XXXVII, Mem. Sect. Ist. Librăria 
Socecu & Sfetea, Bucureşti Leipzig, 1914, .pdf. 

IORGA, CEVA MAI MULT = Iorga, Nicolae, Ceva mai mult despre viaţa noastră 

culturală şi literară în secolul al XVIII-lea, AAR, t. XXXVIII, Mem. Secţ. Ist, 



51 



Bucureşti, 1916,www.dacoromanica.ro., .pdf. 
IORGA, MAVROCORDAT = Iorga, Nicolae, Ştiri nouă despre biblioteca 

Macrocordaţilor şi despre viaţa muntenească în timpul lui Constantin 
Mavrocordat, în AAR, Ist., Seria III, t. VI, Mem. 6, Cultura Naţională, Bucureşti, 
1926. 

LAPEDATU = Lapedatu, AL. Damaschin episcopul şi dascălul în CL, 1906/11, anul XL, 

nr. 6, 7, 8, p. 564-568, .pdf. 
LĂUDAT = Lăudat, I. D., Contribuţia tipografiei din Râmnicu-Vâlcea la promovarea 

cărţii în veacul alXVIII-lea, în MO, 1976, XXVIII, nr. 5-6, p. 360-370. 
MANOLACHE = Manolache, Chesarie, episcopul Râmnicului, în BOR, LXXXIV, 1966, 

nr. 1-2, p. 129-151. 

MIHAIL, CRV = Mihail, pr. Paul, Cartea românească veche tipărită în Basarabia 

(1812-1830), în LR, XXII, nr. 1, 1994, , p. 69-72. 
MILIN, BANAT = Milin, Jiva, Oameni şi locuri din Banat şi din valea Mureşului în 

înseninările slavone sârbe adunate de Petar Momirovic, în RSL, XXXVI, 2000, p. 265- 

271. 

MOLIN = Molin, Virgil, Aria de răspândire a cărţilor de la Râmnic în Banat în 

secolul alXVIII-lea, în MO, XIV, 1964, nr. 11-12, p. 859-869. 
MOLIN, 1965 = Molin, V., O legătorie de carte a Rîmnicului ambulantă activînd prin 

eparhiile din Moldova (1777), în "BOR", 1965, nr. 5-6, p. 418-424. 
OLTEANU, 1 963 = Olteanu, Pândele, Les originaux slavo-russes des plus ancienns 

collections d'homelies roumaines, în RSL, IX, 1963, p. 163-193. 
OLTEANU, 1970 = Olteanu, Pândele, Metoda filologiei comparate în studierea 

izvoarelor şi în identificarea versiunii neogreceşti a operei „Scara" tradusă de 

mitropolitul Varlaam, în MO, XXII, 1970, nr. 5-6, p. 543-566. 
PISTRUI = Pistrui, Chirii, Unul din cele mai vechi manuscrise slave din ţara noastră, în 

ST, XXII, 1979, nr. 3-4, 1970, p. 212-230. 
POPA = Popa, Atanasie, Un cărturar bihorean din secolul al XVIII-lea: Popa Pătru din 

Tărnăud, în LL, XX, 1959, nr. 2, p. 193-197. 
POPTĂMAŞ = Poptămaş, Dimitrie, Tiparul românesc expresie a unităţii spirituale a 

tuturor românilor, în Vatra, 13, nr. 12, 1983, p. 5. 
REGLEANU = Regleanu, Mihal, Contribuţii la cunoaşterea episcopului Damaschin în 

HRISOVUL, nr. 1, 1941, p. 442- 449, .pdf. 
RĂDULESCU, R = Rădulescu, Rodica, Un copist ardelean necunoscut: Diacul loan din 

Budeşti, în Viaţa Bibliotecilor, nr. 2, 1983, p. 183-186. 
SACERDOŢEANU, 1964 = Sacerdoţanu, Aurel, Constantin Brâncoveanu şi ctitoriile 

sale în Oltenia, în MO, XIV,1964, nr. 9-10, p. 708-727. 
SACERDOŢEANU, 1966 = Sacerdoţeanu, Aurel, Tipografia de Râmnic, în MO, XVI, 

1966, nr. 5-6, p. 291-349. 
SIMONESCU, 1962 = Simonescu, Dan, Precizări despre Liturghierul lui Coresi, în 

LR,XI, 1962, nr. 4, p. 436. 
SIMONESCU, CIRCULAŢIA = Simonescu, Dan, Circulaţia căţii româneşti vechi, în 

Biblioteca, nr. 4, 1979, p. 38-39. 
ŞESAN = Şesan, Milan, Introducerea limbii române în Biserică, în, MA, II, 1957, nr. 11- 

12, p. 818-833. 

TURCU, 1965 = Turcu, Nicolae, Viaţa şi activitatea tipografică a episcopului Mitrofan 

al Buzăului, în BOR, LXXXIII, 1965, nr. 3-4, p. 280-297. 
TURCU, 1966 = Turcu Nicolae, Activitatea mitropolitului Neofit I al Unrovlahiei, în BOR, 
LXXXIV, 1966, nr. 5-6, p. 533-552. 

TURDEANU, IUGOSLAVI = Turdeanu, Emil, Din vechile schimburi culturale între 

români şi iugoslavi, CL, III, 1939, M. O., Imprimeria Naţională, p. 141-218, .pdf. 



52 



TURDEANU, MINIATURA= Turdeanu, Emil, Miniatura bulgară şi începuturile 

miniaturii româneşti, Extras din Buletinul Institutului Român din Sofia, Anul I, 
nr. 2, Bucureşti, 1942, p. 395-452. 

XENOPOL = Xenopol, A., D., Ideea română în dezvoltarea poporului român, în Arhiva 
Societăţii Ştiinţifice şi Literare din Iaşi, tom. VII, 1896, p. 237-249. 

10. 5. Resurse Web 

http ://www. croixsens.net/sermons/chrysostome .php 

http://vv r ww.sources-chretiennes.mom.fr/index.php?pageid=auteurs anciens&id=76 

http://rosetta.reltech.org/cgi-bin/Ebind2html/Migne/Gk049 

http://phoenix.reltech.org/Migne.html 

http://en.wikipedia.org/wiki/Cathedral_of_Learning/ 10.06.. 201 1 

http://www.crestinortodox.ro/sf ioan gura de aur-c288-p83-new.html 

http://www.sourceschretiennes.mom.fr/index.php ?pageid=auteurs anciens&id=76 

http ://books.google . com/ 

http ://www. teologie .com. md/biblioteca. 

http :// www. scrib.com/12.02 . 2012. 

http :// www.dacoromanica.ro 

http://wwwcimec.ro. Incunabule/ nov. 2011. 

http :// www.encipediacatolica.com 

http :// www. corazones . org . 

http :// www.pagesorthodoxes.net/liturgie/bapteme-chrysostome.htm 
http:// www.ebooks.unibuc.ro/istorie/arhivistica , online, Disciplinele auxiliare ale istoriei, 
http :// www.teologie.net . 

http://www.minte9.com/kb/sf-pasti-cuvantul-sf-ioan-gura-de-aur-ortodoxie-i404/18.04.2012 . 
http :// www.ncsu.edu/meridian/jul99/downloads/diglit.pdf/.20.03.2012 . 

Sigle şi abrevieri 

AAR = Analele Academiei Române 

AR = Academia Română, 1990 

AUB = Analele Universităţii Bucureşti 

AUCJ = Analele Universităţii Cluj-Napoca 

AUT = Analele Universităţii Timişoara 

AUI = Analele Universităţii Iaşi 

BAR = Biblioteca Academiei Române 

BOR = Biserica Ortodoxă Română, 1864 

BRM = Bibliografia Românească Modernă 

BRV = Bibilografia Românească Veche 

CL = Convorbiri literarte, 

CERCETĂRI LIT = Cercetări Literare 

BRM = Bibliografia Românească Modernă 

CIMEC = Editura Institutului de Memorie Culturală 

CMR = Catalogul Manuscriselor Româneşti 

CRV = Carte Românească Veche 

DR = Dacoromania (Cluj), 1921: 1- 11, 1948... 

EAR = Editura Academiei Române, Bucureşti. 

EARSR = Editura Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1964 
EARPR = Editura Academiei Republicii Populare România, Bucureşti, 1 948 
ECR = Editura Cartea Românească, Bucureşti 
EE = Editura Eminescu 

EER = Editura enciclopedică română, Bucureşti 



53 



EIBMBOR = Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 

EM = Editura Minerva 

EŞ = Editura Ştiinţifică 

EŞE = Editura Ştiinţifică şi Encilopedică 

EU = Editura Univers 

EUE = Editura Univers Encicloped 

GB = Glasul Bisericii 

ILR = Istoria Literaturii Române, EARPR, 1964 

LR = Limba română, Bucureşti 

MA = Mitropolia Ardealului 

MB = Mitropolia Banatului 

Mem. Secţ. Lit. = Memoriile Secţiunii Literare 

Mem. Sec. Ist. = Memoriile Secţiunii Istorice 

MO = Mitropolia Olteniei 

MMB = Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, 

PFP = Prea Fericitul Părinte Patriarh 

PG = Patrologia Greacă, J=P. Migne 

RIAF = Revista de Istorie, Arheologie şi Filologie 

RITL = Revista de istorie şi teorie literară 

RMM = Revista muzeelor şi monumentelor 

RSL = Romanoslavica, 1958 

SCB = Studii şi cercetări de bibliologie, Bucureşti, 1955 
SCI = Studii şi cercetări de istorie 
SCIA = Studii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti 
SCLGV = Studii şi cercetări lingvistice, Bucureşti, 1, 1950 
SCLIT = Studii şi cercetări de literatură 

SLLF = Studii de limbă literară şi filologie, 1-1969, II- 1972, III- 1974 

SMFC = Studii şi Materiale privind Formarea Cuvintelor în Limba Română, I-VI, 1959 

SM1M = Studii şi Materiale de Istorie Medie, IV, V, VI. 

SR = Scrisul Românesc, Craiova 

ST = Studii teologice 

TCB = Tipografia Cărţilor Bisericeşti 

TIM. = Timotei 

UAIC = Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi 
UE = Univers Enciclopedic 

Abrevieri şi semne convenţionale 

a. = anul 
cf. = confer 
f. = fila 

ms. rom. = manuscris românesc 

ms. sl. = manuscris slavo-român 

ms. gr. = manuscris grec 

nr. = numărul 

p. = pagina 

r° = recto 

r. = rândul 

s. a. = fără an 

sf. = sfânt 

sg. = singular 

s. 1. = fără localitate 



54 



supra. = deasupra 

t. = tomul 

v° = verso 

v. = vezi 

voi. = volumul 



[ ] = croşete folosite pentru litere omise din greşeală sau din incertitudine 
<> = paranteze romboidale, folosite pentru a reda cuvinte reconstruite prin conjectură, în 

locul unei forme corupte (care e indicată în aparatul critic) 
(...) = loc alb în manuscris 



55 



Anexa nr. 1 

"Rugăciunea punerii înainte" a Sfântului Ioan Gură de Aur 



P. G. 

Sec. IV 


Lit. 1570 

Sec. XVI 


Lit. 1679 

Sec. 
XVII 


Lit. 1713 

sec. XVIII 


Lit. 1747 

Sec.XVII 
I 


Lit. 1818 


Lit. 1860 


Lit. 1921 


Lit. 1987 


Lit. 2008 


Doamne 

Dumneze 

ule 

Atotputerni 
ce, singurul 
Sfânt 


Doamne, 

Dumne 

zeu 

atotţiitoriu 
, ce esti 
unul sfânt 


Doamne 

Dumne 

zău, 

Totputern 
ice,Cel 
singur 
Svânt, 


Doamne, 

Dumnezeu 

le, 

atotţiitorul 
e, cela ce 
eşti unul 
sfânt 


Doamne, 
Dumneze 
ule, 

atotţiitoru 
le, cela ce 
eşti unul 
sfânt 


Doamne, 
Duneze 
ule atot - 
ţiitorule, 
cel sângur 
sfânt 


Doamne, 

Dumnezeu 

le, 

Atotţiitorul 
e, cela ce 
eşti unul 
sfânt 


Doamne, 
Dumneze 
ule 

atotţiitorul 
e, cela ce 
eşti unul 
sfânt 


Doamne, 
Dumnezeul 

e, 

Atotţiitorule 
Cel ce esti 
singur Sfânt 


Doamne, 
Dumnezeul 

e, 

Atotţiitorul 
e Cel ce 
singur eşti 
Sfânt, 


Cel care 
primeşti 
jertfa de 
laudă de la 
cei ce te 
cheamă din 
toată inima 


cela ce 
priimeşti 
jărtva de 
laudă de 
la ceia ce 
te cheamă 
cu toată 
inema 


Cela ce 
priimeşti 
jărtvă de 
laudă de 
la carii 
Te 

cheamă 
cu toată 
inima 


carele 
priimeşti 
jărtfa de 
laudă de la 
cei ce te 
chiamă pre 
tine cu 
toată inima 


care 

priimeşti 
jărtfa de 
laudă de 
la cei ce 
te chiamă 
pre tine 
cu toată 
inima 


cel ce 
priimeşti 
jertfă de 
laudă de 
la cei ce te 
chiamă 
pre tine cu 
toată 
inima 


carele 
priimeşti 
jertfă de 
laudă de la 
cei ce te 
cheamă 
pre tine cu 
toată inima 


carele 
primeşti 
jertfă de 
laudă dela 
cei ce te 
cheamă 
pre Tine 
cu toată 
inima 


Care 
primeşti 
jertfă de 
laudă de la 
cei ce te 
cheamă pe 
Tine cu 
toată inima 


Care 
primeşti 
jertfă de 
laudă de la 
cei ce Te 
cheamă pe 
Tine cu 
toată inima 


Primeşte şi 
rugăciunea 
noastră, a 
celor 
păcătoşi 


priemeaş 
te şi noi 
greşiţilor 
rugă 


Priimeşte 
şi a 

noastră, a 
nişte 
păcătos, 
rugă 


priimeaşte 

Şi 

rugăciunea 
noastră a 
păcătoşilor 


priimeşte 
Şi 

rugăciune 
a noastră 
a păcătoşi 
lor 


priimeaşte 
Şi 

rugăciune 
a noastră 
a 

păpăcătoşi 
lor 


priimeaşte 
Şi 

rugăciunea 
noastră a 
păcătoşilor 


primeşte 
Şi 

rugăciune 
a noastră, 
a 

păcătoşilo 
r 


primeşte şi 
rugăciunea 
noastră a 
păcătoşilor 


primeşte şi 
rugăciunea 
noastră, a 
păcătoşilor, 


şi o du în 
altarul Tău 
(jertfelnicul 
) cel sfânt 


şi o du 
cătră 
sfântul al 
tău 

jărtăvnic; 


şi o du la 
svântulu- 
T 

jărtăvnic 


şi o du pre 
dânsa la 
sfântul tău 
Jărtvinic 


şi o du 
pre dânsa 
la sfântul 
tău 

Jîrtvinic 


şi o du 
cătră 

sfântul tău 
jertveanic 


şi o du 
cătră 

sfântul tău 
Jertfealnic 


şi o du 
către 
sfântul 
Tau 

jertfelnic 


şi o du la 
Sfântul Tău 
Jertfelnic 


şi o du la 
sfântul Tău 
jertfelnic 


Şi ne fă 
vrednici a- 
ţi aduce 
daruri şi 
jerfe 
duhovni 
ceşti 


Şi 

destoinici 
fă noi a 
aduce ţie 
darure şi 
jărtve 
sufleteaşti 


şi destui 

ne fă a-Ţ 

aduce 

daruri şi 

jărtve 

sufle 

teaşti 


şi ne 

îndestuleaz 
ă pre noi a- 
ţi aduce ţie 
daruri şi 
jărtve 
duhovni 
ceşti 


şi ne 
îndestule 
ază pe 
noi a-ţi 
aduce ţie 
daruri şi 
Jărtve 
duhovni 
ceşti 


şi ne 

îndestulea 
ză pre noi, 
a-ţi aduce 
ţie daruri, 
şi jertfe 
duhovnice 
şti 


îndestulea 
ză-ne pre 
noi a-ţi 
aduce Ţie 
daruri, şi 
jertfe, 
duhovnice 
şti 


şi fă-ne 
vrednici 
pre noi a- 
Ţi aduce 
ţie daruri 
şi jertfe 
duhovnice 
şti 


şi fă-ne 
vrednici a- 
Ţi aduce 
Ţie daruri şi 
Jertfe 
duhovni 
ceşti 


şi fă-ne 
vrednici a- 
Ţi aduce 
Ţie daruri 
şi jertfe 
duhovni 
ceşti 



56 



Anexa nr. 2. 



Liturghiere tipărite în limba slavonă 

1. Liturghiei", Târgovişte, Macarie, 1508 

2. Liturghiei", Braşov, Coresi, 1568 

3. Liturghier, Braşov, Şerban, fiul lui Coresi, 1588 

4. Liturghier, Dealu, arhimandrit Ioan, 1646 

Liturghiere tipărite în slavo-română 

1. Liturghie, Bucureşti, Teodosie, 1680 

2. Liturghier, Buzău, Mitrofan, 1702 

3. Molitvenic-Liturghier, Teodosie, 1706 

4. Liturghier, Târgovişte, Antim,1713 

5. Liturghier, Iaşi, Ghedeon ,1715 

Liturghier trilingv 

Slujebnicul mitropolitului Ştefan al Ungrovlahiei (1648-1688) 



57 



Anexa nr. 3 Epoca Brâncoveanu 

A. Activitatea tipografică a lui Antim Ivireanul 

a. Tipografia domnească din Bucureşti-4 cărţi:. învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul 
său Leon (1691, grec), Slujba Sf. Paraschiva şi a Sf. Grigore Decapolitul (1692, rom.), 

Evanghelierul greco -român (1693),. Psaltirea (1694, rom.). 

b. Tipografia de la Snagov - 1 5 cărţi (7 greceşti, 5 româneşti, una slavonă, una slavo-română, 
una greco-arabă), între care: Antologhionul (1697), Mărturisirea ortodoxă a lui Petru Movilă 
(1699), Proschinitarul Sf. Munte Athos (1701, grec), Liturghierul greco-arab (1701, prima carte 
cu caractere arabe din lume, tipărită), Evanghelia (1697), Acatistul Născătoarei de Dumnezeu 
(1698), Carte sau lumină (1699), învăţături creştineşti (1700), Floarea darurilor (1701), toate în 
româneşte, între 1701 şi 1705. 

c. Tipografia domnească din Bucureşti: 15 cărţi (11 greceşti, 2 româneşti, una slavo română, 
una greco-arabă), între care: Ceaslovul greco-arab (1702) şi Noul Testament (1703). 

d. Tipografia de la Râmnic,: 9 cărţi :3 româneşti, 3 slavo-române, 3 greceşti: 

Tomul bucuriei, -1705, grec. Liturghierul şi Evhologhionul -1706, într-un singur volum, 
Învăţătura pe scurt pentru taina pocăinţei -1705, în româneşte. 

e. Tipografia de la Târgovişte:18 cărţi (5 greceşti, una slavo-română, una slavo-româno-greacă, 
1 1 româneşti), dintre care se remarcă cele româneşti: învăţătură bisericească la cele mai 
trebuincioase şi mai de folos pentru învăţătura preoţilor (1710), Capete de poruncă la toată ceata 
bisericească, pentru ca să păzească fieştecarele din preoţi şi din diaconi deplin şi cu cinste 
datoria hotarului său (1714), Psaltirea (1710), Octoihul (1712), Liturghierul (1713), 
Evhologhionul (1713), Catavasierul (1714); 

f. In 1715 tipografia a fost mutată la Bucureşti, unde a mai imprimat două cărţi greceşti. 



B. Activitatea tipografică de la Buzău 
g. Tipografia de la Buzău 

- episcopul Mitrofan: Pravoslavnica Mărturisire, Mineele, Evhologhion (1699), Octoih, Triod, 
Evhologhion (1702), Penticostar, Psaltire, învăţătura preoţilor pe scurt, Dumnezeiasca 
Liturghie (1702) 

- episcopul Damaschin: Molitvele Vecerniei, Molitvele Vecerniei şi Utreniei, Catavasier, 
Apostol 



58 



Anexa nr. 4 Liturghiere şi Liturghii tipărite în limba română 



1. Litughier, Braşov, Coresi, 1570 

2. Dumnezeiasca Liturghie, Iaşi, 
1679 

3. Dumnezeiasca Liturghie şi 
rugăciuni, Iaşi, 1683 

4. Liturghie, Buzău, 1702 

5. Liturghier, Rîmnic, 1706 

6. Liturghier, Târgovişte, 1713 

7. Liturghie, Iaşi, Ghedeon, Sf. 
Sava, 1715 

8. Liturghie, Bucureşti, Daniil, 1728 

9. Liturghie, Bucureşti, Daniil, 1729 

10. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Inochentie, 1733 

1 1 . Liturghie, Bucureşti, Kesarie , 
1741 

12. Liturghie, Bucureşti, Kesarie, 
1742 

13. Liturghie, Rădăuţi, Rădăuţi, 1745 

14. Liturghie, Bucureşti, Neofit , 
1746 

15. Liturghie, Bucureşti, Neofit, 1747 

16. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Clement, 1747 

17. Liturghie, Braşov, 1747 

18. Liturghier, Iaşi, 1747 

19. Bucureşti, 1750 

20. Litughier, Bucureşti, 1 754 

21. Liturghier, , Iaşi, 1754 

22. Liturghie, Blaj, Petru Pavel Aron 
, 1756 

23. Liturghie, Iaşi, Iacob, 1759 

24. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Grigorie, 1759 

25. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Partemi, 1767 

26. Liturghie, Buzău, Cozma, 1768 

27. Liturghier, Râmnicu Vâlcea, 1768 

28. Liturghier, Râmnic, 1775 

29. Liturghie, Blaj, Măria Tereza, 
1775 

30. Liturghier, Blaj, 1775 



3 1 . Liturghie, Bucureşti, Grigorie, 
1780 

32. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Filaret, 1787 

33. Liturghier, Bucureşti, 1787 

34. Liturghier, Bucureşti, Dositei, 
1796 

35. Litueghier, Râmnicu Vâlcea, 
Dositei, 1796 

36. Liturghie, Bucureşti, Dositei, 
1797 

37. Liturghie, Iaşi, Iacov, 1797 

38. Liturghier, Râmnic, 1797 

39. Liturghie, Sibiu, Gh. Bariţu , 
1798 

40. Liturghii, Iaşi, 1802 

41. Liturghie, Blaj, Ion Bob , 1807 

42. Liturghie, Sibiu, Ion Bart , 1807 

43. Liturghier, Sibiu, 1807 

44. Liturghie, Sibiu,Ion Bart, 1809 

45. Liturghier, Iaşi, 1809 

46. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Nectarie/Galaction, 1813 

47. Liturghie, Sibiu, Ion Bart ,1814 

48. Liturghie, Chişinău, Gavriil, 1815 

49. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Nectarie, 1817 

50. Liturghier, Blaj, 1817 

51. Liturghie, Iaşi, Veniamin 
Costachi, 1818 

52. Liturghie, Sibiu, Ion Bart, 1827 

53. Liturghier, Sibiu, 1831 

54. Liturghie, Sibiu, Ion Bart, 1833 

55. Liturghier, Buzău, 1833 

56. Liturghie, Bucureşti, Chesarie, 
1834 

57. Liturghier, Iaşi, Veniamin 
Costachi, 1834 

58. Liturghier, Sibiu, Ion Bart, 1835 

59. Liturghie, Buzău, Chesarie, 1835 

60. Liturghier, Chişinău, 1837 

61. Liturghier, Buzău, 1840 

62. Liturghier, Iaşi, 1845 



59 



63. Liturghiei", Iaşi, 1845 

64. Liturghier, Bucureşti, 1847 

65. Liturghie, Sibiu, 1852 

66. Liturghie, Bucureşti, Nifon, 1855 

67. Liturghier, Bucureşti, 1855 

68. Liturghie Sbiu, 1856 

69. Liturghier, Buzău, 1 856 

70. Liturghie, Bucureşti, Nifon, 1858 

71. Liturghie, Chişinău, 1859 

72. Liturghie, Neamţ, Sofronie, 1 860 

73. Liturghier, Neamţ, 1860 

74. Liturghier, Chişinău, 1860 

75. Liturghie, Râmnicu Vâlcea, 
Kalinic, 1862 

76. Liturghie, Sibiu, 1862 

77. Liturghier, Iaşi, Kalinic, 1868 

78. Liturghie, Craiova, 1880 

79. Liturghier, Blaj, 1870 

80. Liturghier, Bucureşti, 1885 

81. Liturghie, Bucureşti, Sf. Sinod 
"TCB", 1887 

82. Liturghie, Bucure;ti, 1888 

83. Liturghier, Bucureşti, TCB, 1890 

84. Liturghie, Bucureşti, Ghenadie , 
1895 

85. Liturghie, Bucure;ti, Editura 
Alcoly, 1985 

86. Liturghie, Bucureşti, TCB, 1896 

87. Liturghie, s. 1., 1897 

88. Liturghie, Sbiu, Tipografia 
arhidiecezană, 902 



89. Liturghier, Sibiu, Iona Metianu , 
1902 

90. Liturghie, Tipografia Gutenberg, 
1902 

91. Liturghie, Arad, 1911 

92. Liturghie, Bucureşti, TCB, 1912 

93. Tezaur Liturgic*, Bucureşti, 
1911-1913 

94. Liturghie, Bucureşti, TCB, 1921 

95. Liturghie, Bucureşti, TCB, 1927 

96. Litughier, Blaj, 1931 

97. Liturghier, Iaşi, 1931 

98. Liturghier, Iaşi, 1936 

99. Liturghie, Bucureşti, TCB , 1937 

100. Liturghier, 1945 

101. Liturghier, Iaşi, 1950 

102. Liturghie, EIBMBOR, 1952 

103. Liturghier, EIBMBOR, 1956 

104. Liturghier, EIBMBOR, 1967 

105. Liturghier, Bucureşti, 1969 

106. Liturghier, EIBMBOR, 1974 

107. Liturghier, EIBMBOR, 1980 

108. Liturghier, EIBMBOR, 1982 

109. Liturghier, EIBMBOR, 1987 

110. Liturghier, EIBMBOR, 1989 

111. Liturghier, EIBMBOR, 1993 

112. Liturghier, EIBMBOR, 2000 

113. Liturghier, EIBMBOR, 2008 

114. Liturghier, EIBMBOR, 2010 

115. Liturghier, EIBMBOR, 2012 



* Tezaurul liturgic cuprinde descrierea întregului cult al Bisericii Răsăritene. 

* Liturghia integrală a mai fost cuprisă în Oratoriul editat de Melchisedec 
Ştefănescu în 1 869, şi fragmentar în Lepturariul lui Aron Pumnul şi în operele lui 
Anton Pann; acesta din urmă a contribuit la realizarea unor fragemnte de muzică 
liturgică între anii 1822-1828 şi a editat textul liturgic într-un coligat, în 1829 ( cf. 
ADAMESCU, p. 34) şi apoi în 1854. 



60 



ANTIM IVIREANUL 



Dumnezeieştile şi sfintele Liturghii 

a celor dintru sfinţi Părinţilor noştri: a lui Ioân Zlatoust, a lui Vasilie cel Mare şi a 
Prejdesăştenii, acum întâi tipărite. întru al 25 de ani, a înălţatei domnii a 
prealuminatului oblăduitoriu a toată Ţara Rumânească, Ioânn Constandin B: 
Basarâb Voievod, cu toată chieltuiala Preasfinţitului Mitropolit al Ungrovlâhiei, 
Chir Antim Ivireânul. în sfânta Mitropolie a Târgoviştii. La anul de la Hristos, 1713 



Facsimile reproduse după volumul aflat la BAR la cota CRV 
164 şi preluat prin www.dacoromanica.ro 



61 



II • ii y t £ f r i ii- mm 

^ w/t c^i»h n^H™^ M 

(HA'ff 1fA& Mifl , DUH Â lîft^fljîeHYH, 

x Âk&m {tm Tvn-sfHTf . 



fes £7- - : &g 

rar ««^^^w^^s «jţ 

_ k — lUilillif 



62 



H3 



ca 

Să 

o 

OS 
•4 



fc" tui _ b n 



•>3 



. • 

;. ta 



"«3 



«5 



ci ^ 



■c a" 



b ^ 

ta «~ 

-S. - -i 

Vj 

g |> 



ta 



ia 



*£ 

O ^ 

3= b 



>3_ 
b 

Si. ""S *> 



e: »« 

Ho" 



3 

■ ■ 

t* Ci 



^ Iii u« 

'1 1 

II* 

* 



C 



sa- 
fe- 

_** 



^ ^ <f *î *î *î <fi «f "«I •»! *S *H <H *g *| ^ 



t -3- 




s 

c 

i 
b 

y 

g ^ 



O 

U3 



fii 

«ti 
«îl 
I8-| 
«II 

$ 3 "«i <| *g -H. -»g ^ *s *g ^£ ^ «frg «| -H «H 4* «K ■« <i SB.- 



. 9- u* 

*sţ . 

U * 

■° t K" 

£ K/î» 

^ ~ ^ 

ii 3 t: ^ 

°3. = a 

b i5 = 
s- a" 



63 





64 




* 




65 



u - , 1 o 3 
x «t g 

t- fc 



4 



i * 3 -c 



X h0 ffl 

o ^ 



K 

£ >E £ % = b fc ^ := e 

» l. -r b e b 

o ■ - p «; 1 * -6- x Er"^~E £ b 




C <H £ 2 E 7? ţ 

E »r> r» _•• ? 



b 







x£ **? E 



n Ui 3 S<3 

b 



£ ? « 




b 

zp b * 

îsti'" * 
u £ "CE **■ 

b o 

'E 



O 



L 



1ÎLE EE î X f E 3 E =T KT ^ ^ E 



fc- 

3 



3 I.C 



X 
X E 



»^). 

E ^ 

Er ^ - ' = 
6f "»e ^£ 

? S | 
a- - Ou» 

!ăl*E S5 

/'_ ^-j ^- 
'= «r ^ t b 

g*<- uj 

■ ^5^ /,ta 
-C Er hi 

-SL-E *J 
£■ o 




66 



^ E ^"5 



•o 

*4l 



x -4- 

Er 



=" fer ^ "«-s- 

>Er »To 



6« 



fer 



*I3 



x ^ se B^^a- '-cSi* 



e 5 



SE C ^ 

* uC ^ 



Er 



X 

O 9- 

5 >3 



X ţ- wS !£_ « 
<S~E s -CC „ 

V *5 >K 
X *5o *c 



r; 

C 
tf" 

r_ « JJ 

o 

■ ta* -~ 



^ s: O i( \- * -1 *ta "E »« 

I -LS_4£B * Er 



2 
'X 



* X *X 
r t 



c 



'X 

= 3 

'X 

3 " 



3 3 



-c <*» 



5 '-c x , 3 5 * * o - 



Of 5 mi t_ C~ B X v — U) 



x S'V 



o 



D O >3 

— ^ y . w — 

»■ 1 

X ^ *w 



X 

x :-C 



3- % 
^ 3- c 

!E X » 

^«. ^ -t* L £ ? 



*3 



-==p 3 = 



S eîB rit ilsil^O 



^ a ^ t ^ 1 r b"^ 
e S o 5-^5^; t- * c 

■« ^ t ^ ^ . ^ O t^ t,c SC 

x "*o -3 â_G s » - î 3 
?3 r =2^1 

* 1 i^t^^x i 



5 x- r "ţ- 
,2- ^ '■«s v x / — 

5-6-3 -t 
'x 



•c 1 t. c ^ * >■ x o 
,Er - -ta "O fc 

fciţ 4 <c 9^ ş « » < 



| x 
•o ^° 



^-c-x^ i £ 

X 



X'X 

3-C X -£ 



^ se 

?o u 3 ~.i< i-^ -x 

XX- Ş g_«ţa Er e *€ "6" E " 



'X 



5 

^1 



s- 
'X 



'O 



x ' tsa x r 
g Er 



X 



■x 



-e-^x 

Er î= 

>5 



X 

te* 



U 



x 4b vs Er 
?% ^ îe Ia * "ta feS":^ - 



' *4tM / C V X 

a 3 



^ 3- 

X x 

-x 1^ s 
>e te 



-C 



E 

HS 3 

îr 
x 



Er 
x 

n vi 

«1 ■ 



E 



o O ^ 

Er ■*>""<> 
x^2- * 

EJ! X 



îl v^= .. 5o X 

u E « -s. = 3 

er wf»* «~ o X 

^ Er ^ s- C o 
x Er * 5 



|1 

«• X 



-c Er v 3 £ 



5- 

Kt X 
'X Gv X 

a S v = 

C— r Ori 

X ? x 

Lfl x 

x o X 



x E- 
-ca Er ^ 



Er 
X 



Er — 
X 

ta ^ « 
5 £ 



• 1% OM. » 



'E 

a 



3 ei 



3 
•1 

6r u> 

r 



67 



2 * 




«ai.** 

s£ Sl ""2 

° 



3 



5- ~ *i 



iu 



1 



3 £ 



»e 3 
^ pi? 



u. fc- °» 



le 

N«ţ = 'U KT -fi 

g 3 -eg»gţ ^u 3 s ^ ^.2s« n3 



*5 * 



-t>L 



E C «S 



5 ^ Z. 



s 11 4h£T1 4^ o 2'i df 



O 



~ ■ — 



C 




68 





69 





u 



cJ. s.1 'C "*S " 5! SS" /ttft | 



« ; v 



m — y a 



• '* ST -î « - ? ui sis^ S. ^ £ U 



i 



"51 



3 5: a 



3 
fi 




s-I '= *S 



i E S^ 1 ». 5 < 5 * 




5*3 



S 1 sc 



ta 



'S o 3 



fi 

3 * 



•4? 3-: fi »* S 2 9 33 



fcCÎ Sjh ic - u 



1 ' I 



70 




~ h-> 



*3' 



■Sd 3 s x 

; x a 'x «T'r rf 
: r s_g fc-g t « t 




O Ş p w O/- ■«£ £X 

-e- E- s îs. * S "r4T 

^ e 5 2 c ** x tf T 3 

c x*£ 5 = A^J»* J 
x'x m » a» ** 5 a s s s *x 




Of LI 



Joi? 
£ ? < c 



'«5 3 



/x 6" 



o 5 



? a- t 

*S -5 ^ Şea 

r x: 




71 



fer.» 2- 

1*5 S*< 



•s 

AS' 



.x fer" îS^^f'r 



i t ^ 1 i Wţ V _ 

j ^ r- £^ a 

ai ^>0 «v t* O. ft 

4= 5 « x a: ^ 




I S s £ I 1 

2" » •* 
= r 5 g'S 

fc- c f-^^tf 
S/r 1.4? ^ g 9 a 

x; "X *S *. 




> £ r4 12 



■ * - 5 fc- = - . t^H? 2\x> / r t" 



# = 'x ^S. 5 ţ. 



Mir: 



u £ > î». < s t_ 
-c c ^ fi -S • r £ 



5-s'| 



ti s; ~* l ^ 

X ^5"^-c 



x ta 

fer *c s 



c -S- ^ c 3 



"5 3r*'te 3«t 



X X 




72 





73 





74 





»-i m K ° b 

3 1 ? 5/3 



5 . 



. | £-1 
t? < & 

i> tu — « 

3 

Ir 

^ 'E ** 

-ta 3 < 

"r" ^ &■ 
— fc» *« 



g g ta ^ 

C T * 1 

•£ ' X 5 'E E 

^ i g 

"* - 2: -do § 'e 
e aţa «.=, ^ 3 
E 3 V* w >«- 

S. 8! b/fi. Ş** ' = "fr»* 
C * 3 te 



2 



tJ3 



C O >- E 



VI. , 

' E JK *&» 



75 




* ^ I C 5 

5. ^ 

Er 3 = 

s* * ^ 3- 

§^X*= U * 

n sa 5. 




ST 3 Ş 



•^X 



"ST 



1*5 « 

tf », S t< 

* s- >> 2->3 «T 

3- »a X X 5- "«ti. 

»*• *sf ST ^" •* 

t>o ■§. 5— e- v =f g 

-i b g 

^ t« = -9- 

r ş w « f* 

3 Er % 2 



b 
x 

« t_a 
«. «a 
'r 
v» - 3 

: — IU 

a? 

2; 

«•'îTx *>= 

«d ~ îr 
r S *< || 

ie 



76 



'2 -l 



* § 



3 ^° *5 x n 



a 



»v 7 a g 

- rr ^ ta 

-a SS ' r ~ a ~ b 

S» ->0 C 2 »x . = b -C 



| 

5 -_1 



£ ^ 



3 



X -* 



UI X 
Iz C 



o 

fc. £ 
fc 2 



s 

X x * t- 

- £ 3 

3 'a - £ £ 



x x § 

/a 3- s 5 - - 

» b a: 

x a S 

? S - 'a 



4« 



» 

3 



3 ' X «v 



S. E b*x 
x «3 tţ*- 



a ^s»*ţ^»2.s .1,1 s| 

E_ g g/a 3 : = : 5>rf xî « ^ 

« ^: v p a ^ i« )c ~ ta 

£c = ^ V J^3 c " 

ă"t2 'a * x^ 



£ ? • = Ec/x^_ ^ f 2- S.^ S 



£ 'a 



3^3 
•-5. a< , >— 



a 



3 

c a E 



x 'S 



1^2 3 - 

S 3-g ff =^*vS>«*! 6- J î 



»" U. 




r 3 £_ S_ v o 
-5 - £ *g 3 dS" 
te -a a 



iz -> T ,3- s ^" 

V IU S sjj rfw 

ia u- w a ► — v 

a* 6- a- 1 * «vdS- s. 

= ^ a 5 . 

1 Ivi 3.1 



a 

^,;*3 - ^ 

6- » E * ÎS 

n * ă^-efi ^ 

fe- L W 5 

t£ r fc" ^ i>a x 

x 5 a l s * * "t ^ 



- B ^S. = 

fc- S."S 

^ £ fr 
■a C S 

fc- ^-o ^ 

i 1 i^o 

• fc- 
6- V 





1 'x •* I sX * K 

>X := ţ >5 

-<a < • ii "o 

a l-JT £ 
v o x Jg_ 3 % 5 
4 ş-*- 'a 5^ ^" 

rl'i 3 s a- 

■era*. ^ 

H" x 2 = S 
. r -x a >s iE^S" 

5. tfi ' 

* a- ^ u" = 
kti r S_ E p 

, x 3 "S. s fre 

^».| =^ '£? 



77 




1 ^J-'tŞ-l S'i-Mi'S 



J 



" Ş :-e- * * * 

s U -9- -5 2 
fc* *K *" -32-4 ? 



^ 3 




78 



fiii «$1*9 1,*** 

* s « ^ a 





g4 g S~^T ^3B'S a*»: 



NT 




79 



"5- 




£ «" S S - 



Ir 



«5 



80 




- b 



fes» HWS i * -* 

-s = a 3^ 



<x tf 



1 o * 



5 « 



».-?fe^3s 



b s- 



r se 



•55 * 



= --ta 



r N b 



a .;* fe^rr* ii c ~m 

sui 3 ^ **** » t I 

v w ^r- o-*^ ^/-» «j- ,*5 i- -r^i. U 




3 1-55 * 2> Z£ £_ 

.9î *t? îL 5 ţ_ «V 3 5 b 

g> Vă 2 * 



s b '3 
x S <* 

a- 1= ~i =r 



ta 



»s; 'X rse ^ tf >3 « 

-o"^^^ b C 5 fe4 c i 



o 

9- 




81 






82 



i 



t?9 5 



t = S 



.? -as i 

5! i" :w 



« s * 

3 c a c 
3 



1« o x : r & S d c g 



5.2. £>-=N I 




CC 



'x 
3 




5-\ = * ** w t 



c «-^ £-5 



'io ' X -fca 

■ HI . S J£ SE 

»«?* 



>o K X 
iii 



2_5- 



e x ^ — 



• • S *■ ir.cr ş .5 

4- ig^ţ îe b 




83 



= e »i 'r 

Z * 3 -eSt 




**e4, 'e Ml £ 



*E 

e x ş e . e 



u3 



O'— «a. 

^ < c 

C 3 " 



3 



•5 'r 



'E V 

3 » 



2 

E j-S" 



« ■< 5 =3 b« 



L4 1 



-e- 
u 



3 c 



«'2 



Ca . 



5 3" 
£3 £ 



E 3 5 u ^ 



3 5 

85 ^ 3 

»^ '3 '= 



*E 



S s • 

»<> ^E 

'E-E • sr, s aia*? 5"^"^^2« 5 



y N o .3 e S ■ 




i 6* 



z: =■ >a S 
E tf tf 1 ? 3 



Ca 



ţ twa 'e 'I 



s 



fc->a: 



E 



£ 3 



u « 



t s 



£9 



v — , E 
5- = * 



S J-^m ^-v| 'e ft£ 'je^î^a 



£ vi. 



J" "C ^ 

^ 'E*î 



o 



tic 

t€ 3- 



84 




^ M 

* « K '* ST 

fc" 1 -r- 8? 

° 1 * £^ *"Ş 



ia 



î>3 



-e-^ a b 

ST a> -oSŞ.^v^eXXXXx 
£. fr b = „. <tt "3 



■ * t tf fi ■ £ £. 



* 'x '*= 5 

* Ir * 

ţ» 



b "* * 



î* S_ * 5? y> 



3 





'X 

3 



r I -s 

x£ a- 



3 



"1 
=3 



îs** 

2 'x * 

1-1- 3 t. 
b 



i 

x 



:.l 



I- 3 



XL 



3 9 * 



ta 



X «fca 



Ci $5 3 ! • -r>3 

< /x *«fc " 
s a «> 

* t5 
'x x 

3^5-^ 

^ X 




S M "* ? • 

- 5 r a x 

£ $ « 3* * ^ 
s s x -*x 

'x i. c"!"^ I 



J S b^=5 

a x -CcE. 
• *« - • 2 

!B '* L 
m .3-5 . ^ s .£ 

Ld 'X X o 

X x . c *5~- 

~ 1 



'X 



CL3 



o 



X 

•2; 
-s 10 



c 

U S_x 
E S > x 

4 'x ^ ;s 

5 . £ o " 




85 





I % toi 



7»— fc" 3 C 

^ K xi 3 



E3 



^. ţa 

= s £ Er 3 im x fc. 

E ? 3 w l s x < is s "6- a 



86 





87 



X ţ 6 E ^ , * ta»*, .a MwŞ 





Bl 
ţr 



•a 



se '= -a, 



8 , 

is5 3 > -i 

5 SL"» K * » 

*I fr B tt g 3 S 

. i= < £ ° 5 

o s fc. • 

ia 2"** * 

-5 x 3- - s- 

* fc » « S * 



(3 




88 



co 

*3 



sa* 



—"Vi 



i r< a *a 



1= 



Oi» 



'-Do 

■.!= Ş B> 

<- SLS 

2r« fc- 
as 5 

a -e-s sg 

Do vS c • 



«o E 
> — 



*0 

Do 
ic 



a «C-Ş 



i-* 



■ir 

-C 



•0 



$8 



* a 



x 3 

as- ^ E « 

ta 

B"e ' 
7*. 3 




ir 

*0' 



*3. 



'Do -C 
c _ x 



fe- 



te U) 



C 



«■c 



5T Er 



tei m <fŞHM 



ş £>&. 



a 5Lx »a a 



„ '£ >s S 
^ a vS o 

■Te * » E tf 

s 5 a. 
- ^ a rf o-. . 

Do E 

= = fe* 

-* a."S a ■« i s u -5 ' ~ a o a 



k4 



"^E - 
• -t < 

a 5 

fe-ţ E 



o 



^a- 



ta 
O 



De ^ ^ 
^ * E a- 

£r S Er 



a "o 



E 

a s ? ^ 

g ^ a -c 



»€ 



c fe- 



ti 11 



s - 



" 'E^a 



E ">a: 
o 



^ 1 

Do 3 



e 3. ** '—*-o 7- 

• a\- ™ « £ £ 
fc* ^ ^2 ^5 "Si ^ ^ 



1 .1 î- 



i 




Do fe 

a 3 

•s t-D 



U 'E 

; a 



r 2 
3 



Er 
*3 



a- 



b -Do'? 



^ E • 



-J3 



•t ^ I "E 

e u a 
^ si 

a 

a c 



•< E 



O 

B 

tu *■ 



e a 
* Er 




"S E ^ «a — x? 

*a S_Xv5 ■« a 



" E fr. 

v e ^ a 
a_tsr ii *ra im 

E c 3 M X a 3- r "« »u 

; ^ s-t 2.1 -e-fe-;- 

5 E 5"X-E 5" X £ *Do*S*^fe ^-^ 

« m fe-^^x a^ Z t x~£T*r ? 

, = < i« a 3 >■ no t^. x e- tr *s 
-5a-* ic E_, tfl e ui — a 



i-ds f ^a ^ 



Er 3=^3.^. 



U 



O 
' E 

.,3 



89 




«V -îl !â j 
^ • 



, >s 'r 'e^ 
x i c 

- -s i. .a ^= !c tf i -g 




90 





< 



E rVÎ 



•tui O «C,^ 

... 

|^ 



u 3 



"io O 

i, i£ «8 S! 

a I h 

*Er «fi..'**? 'fi t 



a. 



3 



* * ^ f sg 

U ^ V; \- ^ 



S * «e 

i se ^ 

I 3^*25 




91 





92 





3 I 

-es 



3 T Fi 1 

5" 5.5 x >> 1 



- -« 3 < : 

3 = o 



3 _ 

_ li. - _ 



X ) -< 

ş-sf t- 



'§#§ 

ta* ' 



^ ■>_ a 



'2 



= ST 



°'x 



5~ "= -t« 

^ vi 

|r'5 »*# 
3^* 



a < *. 4 /a 



x *»•> - 

£ < 



. a . ga x 



93 




32 3o -& - £ 
■ c k; = ->5 x2 -o 1 ? 



fi* 

b 



S-' K "".5 s« 



c 3 



:— 



3- sr* * s 



o K i 



<£ | 17**1% 

*S 5 0-'£ ■« b 

*r * s ţ " 

, .^b "« sr £ 'S-Ts- 
k s 5 -e-*«i ? 5 



ii ^ 

s K 
-< | 

3 Sf 



c B 3 



o £ 

3£ 
a *T 
b_"< 

*? c 

> ^ 



^ w fer 

3 J2 £ 3 • ^ J ^ 

» 5 r , _ v S_ .. e a-î 
£ Im •£» «. . 'ri 

S W ta «a- ^ ti a 



v>5 ^-^ a- ^ 5 fc> 

* ţ2 > c ■ * ? a *35 



ţ 2- --O 
O O : î: S_ a 

s - c *-'3 ^ 



3 



s 



ţa t 

E 5 



3 



5- 
X 



94 




•>e> e ">3 «; «avi *a">a ■• >•«? . " _J 



-c 



t>3 
3 



.« ţ| ta*** 




*€ 2 rr 2 « *• ^ 



ia 



1* s -v; 




... ? a- 

">o ÎS 



S'2 
ax — 



■1 



O < 

'a 
3 



C ş r : 
§ £ * 5 "a 



! 3 



3 



95 




«E x b **** 



x.? 



*2 



43 



b 



V X 

■s 



s 



o Cir 



6sT 



3- * S ^ 



b 



, 1 9 

b x 



tifcf îs 




k S.b 



«* e- 3 x ţa <■ 



si 



«V «3 

2 ^o»^ ""x £ 
•* aa S" S : 2 .3 

» "io 5 5t J 

b b 3 tfi 4 - x 

i - 



3 - 

ÎS 



* b 

c 
3 



•J3 



^ -»r ♦>•<*. 



b 



'X. 



"io « 



5 i- 

^ -s g 



O 




S m « c -c T tfl 1 n <: ? b b tyj 

IJ S j j ^1 ^ {! l^-r= = ^ 



*io c ^ ta «a ft" 



•a 

X 

b 5- ^ 



K b 



^x 



2- ? 

3 aj^ C ? 
x 



b b t( 

x 



5" 



96 




§ 

« 



*S3 
cu 



c 
tfi 

Er 

O 



Er La 



«îs» 



9"^ 
>3 



vi 



? Er 
a» c 



:— 



^— ^"S w ^ , 



3>> 



2° 



« i: 



KT 1 



Er 



3 3 



r— te 'X ^, t 

sa § ^ 



^ I * Er * 



- Er 5->5 

5 ?• ** î> Eh 

> Er 



O 

.ie 



-S s 3 x 0x2- 



Er » 

£ !C 
K '5 
'K 3 

3 ~ 

Er X, 
v «t x 

t 

Ofts 
>» ir 

tu v- 




97 



• a * = "E fi 





o 



*r s b e 
ţ^^'s 3 

& - k 3 - 
ari 2*93 

zi 5=3 * • 

* E^C t ^ -o 



% b 

1Q E 



1 oo 



E 5; °- 
? E E X 



c 

'E 

3 



5- =ţ 



' E 



' E 



Î*E' 



E <v 

•a *b E 
^ C E 

' »«• v ? 

; 3t| aş 

~-~ » :<Z >■ L. '_ îi ~ SE 



E E 



Oo 



E >D -o- 

fe = 
3 3^ 

2 *" * n 
3 *"« £ (Jl * l 

5 O s e a* c >= 
„ *<■ 5 g * 



ii. * 
- M 

>E fc-fei 

I s = 

< t < « 



Do 



Ml ■ *- 3 



6?" 



3- 

E B 
* J * 
X s E 

rri 

ta-* 

v o -.t- D° er 
« * ^ 

? E \* 



E5 



tr 
□ 



< 



00 ^ 



c 



Oo S" E 3 E v O 

.5 U b ^| t |5 t 

C K t 3 E C . W E 

. _ "> j- «" C. / _ *'i'E 



E 5 tF S "io '■-c 
X S E v t? . ^ ^-yf 12 

. 5 * 1 » 

^"O *f E -o 'E S * X 
Oa^. Cv«,j.^ E 3 



b^ r 

" b c 



,E X X E 

3 «t^i ţ 



^ ? o 



^■4 



98 





* O 3-. w «* ~ 
c S.|f ^ 1 g 




99 



co , Er 

*P3/e 
3 



*f * Er ^ 

w -O. **** 



IM 



*"*x • 



• te -i? *• 

^ . «a- . 

" - r *' 

S. ta 
l. acu t ^ 

* ... te v o 



'O 
ia 



x 



r x , 

1p 



r#3 



l X "t 

».r» , w W v ^ 



'X c a »e * c ~ ** -* ,* 

= ^is 5 | 5 c- 1 



t - 1-4 IM * 



X 

IC 



•5 



■*>> 



* SIL* 




3 



u 



3 



x "ie 

r ' S'S 
« -C g- O 



= £ > <3 ^iS 
X ita .E ^ x3 " 

* * u * 



9- .X 
-0 7- 



4? Z'X £ 

. x i£ 

? ^; 5 V X ? r 
c 2" C* -B ~C: _ 



Er-tf» 



3" le O 



E 3 U Er 3 



-t ^x 3 c 

S «. s- e i-/x 

s - c s 

Ha V X mi a 



Li 



Er 



Er^5 i^a se _ 



ţa. w> • * ~>nf* f& e 

'x §C S>%^.. 

î« c£T < = "ibS * 3 

«a . 5 :«2 f se ^ g .5 *- = 



e 



.te 

Va- 



^ « te Er S 1 !-!^ 



e-1 

X 




41 - a 5 § 

«u ui 



**£ ^ Er 

»3 ^38 2 o ÎL* o 2 Kîx ^ 3 



100 



« 



^ Stafie 
îs a b 




• .s 




ti 



1= ">° 



b | 1 Ş-gag 



2 tfi „a , "î» ^rf B» ^ «J 3 



3 o 

4 s 5 s c « 



3 Kt p« TVÎ » Σ *B S- 



6» V 
"S **~ t" 




101 



i 



s = I 



E b 4* 
? S S E 

= . * V E 

3"'= 5 -o 



>f1 
fi 




S^lf §*3 c 



7* 



O 
b 

s 



O 



5 C 

fc - t c ^^^1 * te-J 
b 3- g- «• 



P C L J ' E — 

5 l e u u ** * d v ^ 

Jsfl s -Do -a £ 



1 H. 

2 «* 



w ; = > 
^ 3 b 



'8>5*3 ^ b b b t 

^5 - r *> e £ v Q b 



ÎS 

o 3- 2--^ 
,te^o te t. 

t J C E *x ^ 



5 

O E 

.2- c 

' E 

- 3 



*E 



5 t 

Ha b 
E 

C 



ST 



: £.'E ^ H« b 

E b 3 ^ 5^? 

E ÎL ^ 2 fc^O 

c-o S*^ i| 



te o 

■•te U 



2 ^2 



** e 3- 5 

"St v 2 5a- O ^E 




'e e 
= c •* 
3 ^ 



te £_ i'n tu £ te ^.v? < 
E E ■*■ S^ o v 

a v "C e a c '-c CJ 3 



3 A 

ft: S • 

!f 3- *c 

"■■«e 3 * s 
^ * :5 *>> 
^ 3 :î^b 

b E E 

c te c 

- v£ te 

te == £. te 



a -o 
s b 



b 

V E 



Sî s.E fio — E ">j ■*? 



va ** r- 



>E 
E 




102 



$3 



ic 



1 *X I *E *• »E I 



£ E *>D 



b >» 



fe-, 

i!-X 

X. 

3 



b 



1 1 

9- 



£ X 5 

V ^ 

x b 



*x 



* 5 £ c ^ * S x ^ 

r = 3 s i -i ir- 



« 

*5 y 



*4» ci >* tf "* c ° 'C~ 
^ u ^>o -tf) b >*" * -t F u 

- v *« î»?^ ^ te 



^ s- * 

5 £ 



c 



ŞT * E s * l u >■ ^ ~5 



5> 



"*î X 
.fi 



e t te >s 

ug * 



^ x 



o 



si 




s 



'x s £ 



t 'Do 
X 

X 



3 



■<3S 



La 



a 8 ? 



* . 3- "= x^ 



3 

te 

s 

*• ~ «0 

a. ■« S 
a & *• 

te 



^ 2. -S 

o -< 

6*1 g 

z i ^> 

3-x x x S x v * 
*- ^ xr, a- x 

• •€ ^ 

5 gc3g*^ 



-c £ 

X 
X 

& 

mi 

x 3 

^ se 



^a- x 



. I I 

5- «a- — ; 

a- 

/— 
3 



i . 1 =5f-'S 

g ?^x 3 



c 3 b 2 

'E"2 X^^ 
~ X k 



. J 1 * 

La - *■< «c «c'f 3 - 
te-? a'5 »^x /3 = 

. te te te X 

*S ş £ 5 . ^ 5 
^-fe» -S k^ N £-E g - ^ 1 f 



te 

X 



5 



X 



x 
a- 



* s X 

trf te 





X 

te 

U x 
SS . o" 

.= ca 

• -j 'a- O 

X ^^-tfi /-ţ 



3 c~ 

te te 

te"*>S ^ 



- «te. 



4? 
V 

c 
'X 

3 

«V 

Vi 



X = v; • 

» g'E^.X g 

t-S 3^ 3.5-. 



B 

te ' X X 



b w * ^ , >5 
- ie ^x ^f-s u 

KT 5 3.^ 5 b * 

'0 s ţ ? £ «= c 



5 3 



3» 



X te y5- 
£ O 

x * E c -s 

X^x^' s 




fc x"0 a ^S-^^te* 
^ a 2- te «tu < 

b 'x 



*^ f X, 'X 'E 



103 





104 



3 | -3- .f! t | 

«* •-£; Se X e 



*S = E *■ 

mi ÎS c Br 2 k 5 

-e x a» Cf3 * 

2 T g ,? 5 5 t ? 



3 a * s = r ; | I 

X ^S kA «K3 

xa- w «■ «JS «a 

»EtâT3-- ^ s"— =r~ E c 



x 



ar 3 7 s« ^«S x u 
? Er S m 



E 



«X E- tO *" ^ j- j,, 



ie 



o s S 



1 r- 



"5 -C^a "« * 




x ■• a_ 

t S î*3 t S < v 3- E 

■5 c şo = s etS.1T^ t 

3 s ? l b" 5 S 5 

*4? 'e >3 »s5 ls2- a_ 9- ^x 
& 2^ X C. X O "C ia 



fer »■ 

, I r~ I £ S IC 

s a 5» a^ »• 
' * a: 1 x 3 < -so 

s c * 



>3 

I 3 



'E '- E 




•> _ ^ I 
SP ^e*Î? 

ET'E «* 
N E u 3 




•t; 

l-t 

X s^r 

S T,, o Ef 1 e" 

g r^jS | 



'= Ir 



gig 5^. 

ir « 

i-r.i 1 



K ^ 'E *E 

ar 3. 



105 



IU 



/x » 



io 



^ fi 



4*4 



3 



"ie 3 



< 

a- a 
= -xV= 



li 

x 



•a C 

•>o 'X 



'5 11* * *l£ 

3 s-^'i Ş$ JS^S-s 



0~ ' fi 1 

^ ua *.<•»_ *- 

-a C S R S. * S 



Î5 v- 



^ 3 

fe" j s U 

■. -»x ¥ îs Ş u 
a^ k ;^i5o x 

5 u 1 ^ 

ît 2 fe-S^s fii s 

§. î «-51 'fi*c' h= . s |L fi_, r £ Îc5 5i*5 



Ci 



O 

se 



5 -c 



* a | 

o ş?2 



S-t"î» l !- 
""Va C ■ " 



o» iu 



!£ U «t 



x 



5*x C 



î« X_-< hi 



tr w - ? ic _^ «v i- 



3« » «C C c 



DE 



ta ^ 



5-"» 

£•11 

c Er 5 -5 «. 
b 5 t*.fe 




106 




* 

Er 
ST 

3 

tt ST 

. ta 



u 



* 3 

E -a 
• ^ 

^ J 
- ^ Ta 



— ■ -<c 



-3 



a 
s 



a. 




«o 



5" 5*5 N5. 3 



^ - ^ - r nt 



a.. 

* £ * 



3W l— 

u« »■ 



Să Ş 



• >u MB 



mm 



IC 



î-ia |ţ 4^1 *î'jâ Sft 

V -C S b t v 3 £ -5 ^2^"* i*; S-.^ 



v». < ~ a: c 

«si s'ZE^ ^ 'x 3Ş 




107 





3 5 *5 3 N ? , K E 5 

- -s 



I 5" «» I 

3- = 

3 "fi? 1 x o 




ta k ^° tic "^S K_ ">o / — 



1 «■* 5c 

y * = 

, Bf" ÎX> K C w 
C 6- î— 2 

"C c ir 




108 





109 



«a * 



ic / B ~x> Sxj 
fin a ?»* SC u 



«8 



3 y ** 



£*£ g 

-6- 



«_ CT V X , 

| X | = "* 

ta - a I? £ 

■ *5 ? S""S 'x : 

o * * * •• = a-_s 

fe- ». — .«x "î£ -Do • u s /r S 



b 



>0 



- £ Sa 



b 
o 

tr 



X N ~: 



3 



$8 - ^ 



£ 



x = ^° v £ ^° 
t- t -2 

g = O C x ^ 

; *t - e i 



lo ^£ wa. * = r 



a c^.t^S Er^-lr 3<? E ^ 5 ^ c 3 



x 



K ' » X -= 



ir '* 



■ 



te 



~ *s 



v • 

«te Mt %^ 



«a 



'£ I 

•Do 

■« 6- 
•4a i x. 



^ ^ - u 

„ |4.« iaa. 



«o . • _ 



£ 3 ta _ 3 -ţ- 's r« 

■«c = - s » ^ * i: b x 5 >> îi 

w ţa t. * 3 _ ce - v £_ >. * ■•£ - 5. S- - ft 




- M» 



^ x £jJ-^iE 2 
1B C 



110 




i b r£ ^ * •< l. 60 t* ; 

ista" 3 3 "r * *I c * 



» *=T ? J bit 



-Ovă 9 

i 2 - b •_ 

* > = r tf Do 



* «.'2 « ' se 



-o 3 - - v- e 



C3 .. 



o 

b 

r s • >> 
b 





TV X 

f^? 3 * b 

_ SC « v tu S S« H» * 



i fc- •* F b b £ S y ^ 



KT s? «- si- ST 




: '=,5 « E3 . b v -S©ş 



>r "«3 



» 31 tfl fcfl 

v 3^ ^x ~ m 

b x>a ■< 5» S ^ 

<t ^ - 5 'b ==r 4b 

a: 5» (5^3 iz in 'ia tT"~- 



5" 
: -6- 

3 



s b 



. IH »t/K(«J>t. 

-.ols ^ >= o 'x | HE b 
r ^=l b U*k3 l ^ 

X S c =^.y^>t_ b 




111 




'° »■ c * 



v <£ >) ÎL 



a. 



s fc- = S 
, fc 3 " •sg - * S 

Hm I ■* - 



-6- a- * 

q ut z c 

^ c ^ ^ 

S S â. r g 

•X t. = E 




112 




">« tc I xi 

x * d • b 3 x E 
^ !ă_ 1: c t> b c -c 



'a r 
,5 a 



*C ipt — V W 

s 3 -Do «. e c 

< jj U î- Xl^_ 9- \v> 

T-jQ .y* Ut fc" V« 



a- 5 "X 3 

ţ 3 ,E s 3 

ss~ b " 
S şvx/vo 

■ c b 

'a 



3- a- 




JL'« 12 3 

* 3 b £• 

* «* ^ 

R • H 

* B «a ■< 
b ST X " 

*i x * v2 5 
*R £ 3- 

f u. id g 
"*"R | tp.2 

£ b*E % 

„, ut HS . » 

'a xt| 

^ ut 

* 5 <^x 

«R : S 'E §. 

e 3 >j 

N R ^ « 

s§ 5 



* ""a 
. ta *v_ 

S- E 



ud 



C a £ 
> I £. 

* !*• fc" ""O •« 
■^Ir e^o 

S o 5 & 
ĂTs- c -Ep 

CP 

, X>) fc- 

£ - 'a 
£ > i 

«»ţ R 

'a 

i i 



UI 



r * "*a % =:«€ £ 

* 5r fc-^a 2" - 



/a 
3 



ut | ■ % 

e*r iţa 

™ T C£ S™ 



£ 

-o 



*8 x'r -l» a '« 1 
• a- - -^t. î e ->a ^- a t 

6* ; S 5 



â x x 



*R £5 . ^*R 2~ ° ^ <>° S 



u. x ^ B" 

3-x S 

*t? rc^!3I b se 



t>a »a. R 



ssT 1 EP 
CP 

u. 



C Si iw U. <0_>3 



* I 



91 § 



x ^a — t £ 



a -c 
u. Sp 

E ' J* 



£^5 



a 2! 



« "Do 

- <A . 

C R 
SP 



F Ml 3" E sw 

E S ep *e 5> 

r i b Sf 
- P £. £- st. ^ 

<*• -,_ « t C * 
tf 4.Q C b 

Sss 3 = E -b^ 



'a*« x-se^S c a 

'e ^ - k i î a * « 3* 

'x hL£ u : S_*a 
"«'S^.Sr ">o •* *- e^2-:= 

*S bJ g < S « a j f- 

* v o u*r ^3,-.,,. c « 

a-^J feti gfy £ f 

îz-, ^ ^<X-cp s 

b 

R 



Ua 

•*£p 3 

u. E t R 
'R S 5" 
b 1^ 



l^'i,x b 

Ks ,2-^3 

"B 1» &• E ■» o-l^ = Rf-L-^R X 



_ stjîs /e 

o 3 

x a o 

'R 5 



a 



S a " S a *< 



"o 
c 



30 3), 



^CS b c ^r Q c" 



o 



ut «î 

3- c 



•r»i *i* 



113 




114 




«■ 3 *a 

-5 = 

■ s * B 

MS ? 

us s " 

- * * s î 

h j s „ 

s Er l- 

s 2 tf > fc- 

E Hi -5*2 



4 



5: 

ea 



E 

\y" «a 



- 



-X E 



u 



3 c 



*** « 

fr Ic 



7- *■ «a 

g ^ £/&o j. ^ -» *5 

a •^-*-"-,x b t 5 tf 



1 tu 

.$ t « 3 



4? so x ,~ g?. 



E 



J x «.^ 3 tţs? 



E 

b* 

• l-c|. S"S c 

*io s - — 9 5 s ' 

"O 



Si». 



^ ^ ■< 



>I 'S 

|- v e -r-^ 

^ 5 w = - ^e E f : 

* - E £ ^j-E S? X 




V - 

e E. ."^ 



I 



tf" -l "^"Î E 
? 3 E e "+s -c 

li I g |ţ| g 



Gr 




■O «c| * 

? » -S *s. ■ 
s 1 >= a i 

' E -C * X . 
3- 3 / e 5w N 

E fi tf 
vE «.-«ţ «v 

3^^" tf «*,tf 

li 



"3 
| 



E -IX» 



5- 

•>E 
KT 

3 




115 




116 



■* X ,J 



g 

tfl / t- ^ iki" ?• «a _ "S kr» *" 5; «3 t*. 



5 * 



■■^ -x: 
^ 2 O 



x * 



u 

. — v- sg f ic 

; ^ ; 5 g/s 1 '» v-u - «s 

cXt.t - ^ 




*J3 «to 

ui ** t— 



X X ^ 2" 

x ; v x 
X r-ă 



5 '5 

iţ s "5: c *s J« s 

u. X X x t ^ a 

s S a ^ ic -c * u 



X 



.1 ,5 1 â : £ 

~ '3 £ x x o 

- f~\ 



s e g i * | r'i^?- 
^ i ^ s s 1 

F 'X -x t« >a 
3 -0" «. -<x^" 



'X 

o 



- -a M 



X 



X X 




117 



IO 



O o 



^ J/3 = 

< ... ^ p 



■atu 



a 2 i E 



I 

<*..»■ 

I 



î»*E *3 <*E >i g. C * 



o 



Er 



3*3 

r -^5 



pi 

w a * 




•o 



<«2 5. 



i *«• w 

X s" ™ . 

a: 



I » J *t. / E 



1 1 

- .1 . a 2 



r 



_ 1 1 
î» It 

U9 



I 



1 



1 I SS s 

tf 3 3-i5 



m a- p 5 5 ■• 

Ss — » £^ >a î£_ P 5: 




118 




^ r e 

f ^ b» s 



5 ^ « s* 
-S 3- «5 2 «v r t» 



Shil IMS 



Ii st 




119 



tfet 

C5 C ^ 




» 



o 



*g - 3 8 «9 

«c «c «*• £ 

, «; >s t? a ■ 
«•^_ -c g . 

• îg o 

O* g_ S 

s: ^5 E £ 



«t o s= = 



2 *<s> ' 



5 * ŞxS c >> 

> 5« 



E. v j- 



-3 ic x 



i 



3 r ^4* r*1$ 




i 




120 



o 

io * ■ • 



>4 



-5 




. 5 

O »D 

J î 

te t* 
*2 



S; * 9 c 
5» S( <V"~ 



3* 



3 



3"" ~ U «] 
fc_ ^> . 

r s / s 



'a: 
3 




3*5 



^° S/i 



c '5 * 

5» "S 'Ş 

£_!sK2 = - ^ 
c ^ >> * - 5 S iS 

£2 *S S4 O w *-t 



l|. £ S» :s *t» ~ - 

; S x t^sŞ-S 3- c 

< t u, <î l S*i« 

t^ej *- s o Ş « S '2 

: - ££ 4 g » 

"* £ a. a. * g-Je 



w f — . 

I 



«a 



*x .« / = «« « 

*5 a v k 

ar ta u 



3 . ^ T ş &u sita JŞ c 



r S x , i - 3 ' * 'as 
&2->» *5 tfl k B» ^ 

îf s ^2 c î ? ^ 



îf * c î ? 4 

. 5. S_ = = '?= # ^ tr 




121 





122 



mm 



mm 



Pf3 C<i 

*8 



ism 



2 v^S T _= Js 'E 




v r 3 S N s s *-5 2. u J 



¥9 • 

"H -a 

v s-*^ 3/C c * I 

* &• o uj ^ a ,f '= w 



ii g 

*C B» ^^^^ 
t^m "* *c ^ = 




X 





123 




3 a 



«A 



>3 



^ «X- 



9- "s .se 
.5 „> ^ * 

fru B v* rt m 




1>0 [fi . 

g- O 5 S b» „. : 

■«c fc- "s 5 S 5 

-3 3 fr 

4. c £ ST 

i i c' Uvs- 1 s- 

*** w l*r 




124 





x îs 
c 

st a 

>3 



iî r 6" I 

Er» x S 



- & 

— r- 
'X 

t 

<S «O *■ X 

?P S S S 

^ * s-a 

*** m x ea • 

a_ O » ta 

_ 5 
K ^ i* ?5- x 

13 Ta 

-C^Ş £ ta 

*>0 V X * ">S t_ 

x>i v 2 £ c 
SI k " •r" j „ 



5 



Î5 -v 3 * ' h-- 
se • S 



c 

•'X 

a 



* a. 
S- "» S 

x îs 
ii 

ic *5 



fcr 2" 

1» "O 

£ ta 



'X 

a 



s a 

X X 



ut * 

v <fi v Cf> 



125 



* ~ * 5 



•st 5*:^-^-; 

< -fe xi :3î 



- ÎX> 

^tfi r S •» o ~ ^ .. 5 V - c 



«L ?» t£ < ■* 

3 g g * 

e * s s , s * 

-fc: Ş S ţ 

î>5 ~ 



> 



">3 «C 
^ x 
DO 5- 

Sil « 
x «6- _ 



3-0 O 



■ ir- 



•- O £ 

*^ SC SC » ' K fe£ ^ ^ 



= C {? t" c 

*■ S 12 S * * 

^5 3,."* vu IM E" 



e* H ac -c § 

J= ^- 5 - « 



~f.U3 LC W 



CC' 



fi- -> ^ fc. ^ ^^fi „ 



^ ^ ?i ^ 



o 



^X 



5 ^3 ' = 



«. j„ 



• 2 tr 



x » 



- S l 'Sil 



Jc 



^ y -G * ^ ' -C fc. C "9- y v «_ » >x * ^ ■» 

*tf ^M! «•* m - 5- - -S"_"« ^ v"*- B O „ -o 

^ ^ H • tr fc- "«^'sa ^^2 

^ w *~ t * s bi a ^- t. v<î i S U ; ** a „ 

5 c — - "io 



a* 'fi» 'E « 

■ fr r 

/ _ " > ii. «a-. ^ 

3 C ^ a- 

x ^ "5 n 

* ' ^ - » - 



-5 

>3 



o 5 



c 

SC 



ss-tJ; ^ vî t-E * 'x 




•io 



5 >s 



s 



- Er t .T ^ 



SC 



126 




li ' 




127 





128 




I i 



c 3 £ £ # 



1 ^ 



3 



a» -* 



ş ■< 3 /r 3 S 

3 ii 



'5 

3's 
fr S - î/*3 



3 = 1 

fr sil 5 



< t 5 * ti ' 
ă i v= b*" 5 ^« «v 



B 
• U - 




'iei b« I fc 3* ? 5 1 3^ 5.5 



* * fe c t tf^r,"^ 

3 



C-4 



■< 




co 



•o 



'E 

3 



- «s V E 



se 



8 

E 

ÎS 'Ş 



'-<« 
fc- 



.Să 



52 * - 

— ■ w 



4 



E * e iş 
^ •* E ^ - 



'E 

3 



a | 3 % 



fc- 



i 



c r5 s 
s- O •< 

V ^ 



E **• 

Bf >, 5 £ i S 

s 3 w - "2 
, • m?2 ™ sa e !e 

t- l ^ \r tL i s ^ ■« e- 

Ic? - 




'E | O 



C E 



>4 



fc- 
O 



ie 



>j E i: -s_ 
3-S s | E 3 



t'C E 



* , E / j; Ş 

3 S 2 

E ^ 



Itfir 



E 



■ < fc- , V 
5?S> fc> =7^ - re- 

E t_ iT - * ~ I tu C 



fc- > « 



E v Oλ a'E X v O b -=c i= 'E 



129 




^5 Ş < £ b 3 5g 



* 2*^.0 5 b t 



b * 



9 

IM - 

W 



-Ce 



y 



• 



Mi 
x 



c 2" 



3 




\S * "< g, £ 

l ÎW »• W Pcî 



x 



■<r r * := b i -î 5 " 'S 

u ^ ^ ? ° c I b r O 
^ K £ y b -Gfc C fcw^*fi • K «©ţft 5. 



2" n 




3£ 



o 

b l 

J" £ b 
Q 



3 ->j TX> 



'4^ 

b s^- 5* -«t *«? 

* x rp^-c 

c «-î>3*;f;S 
^ b x 



1 ^ 1 

= V 

ti < 



■5S x 

C 2- c X X^ x 

'X ţ'E^ ^ ^X 

000 'Sy*- . 



X" 



s 



a "5 
a -X 

•x -T 
■x ■» 

x >^ c ^ 9- g 
2 u x x. a 

b 



x fc 'x S. 

^ ta, îX 5- 
P 



E 



ar' 
O 



x 



1 z 



3 y w 

$~ . X -X 



X 

b 

. X 



b 



Ha 



4* 



w fia .£ 

rr s« -o = x a s_ s_ x 3 x 

aSsvs t i b^ l r s- S| 

^•^ x^ = £ b;? g ^ ţ r X 

a. * a. -L^ « * 

■* 5 s b P^fciă ? b«^ ^ 



■•5 
x c 

3 



130 




.3 b 5 



C r 
Si • 

."5 E 



b 

b e 



Uf 



^ 3 
E 

ST g 

ia «- 

•k li* 

I 1 ! 




~ s 

ta w$ 



3= 'E S- 



">0 -E k K> 

- ^» — E 





O 



£*E fe ? b : =^.r 3 4 

_5- i= 2 E 3 E3 S rv . 



"5 se 3- 



z 5 
c 

' E 



I 'E « 

< «o 

a -e- P 
4* /= 

b 3'.= 

"E "t? 
^ E 



•1 ' 



^3 



3 ? £ b t 

'6? 



V) 
b* 



b fc- b 

* iu 



's 

r 

. 

'rSi 

b 
•4? 

s e" 
r 



.5- 2 E ^ 



•6- t« 



î*-^° «S 
a b tr ^° 

IV #w pţf ta* 

- 3C 



69 b ^"^go 



,«; S p ^ „ v O ' E 

• b 

5- ? # **E 



** ţp u> 



b < a 
a» 

-c b * 

** ic 
- s 

.w 5 




131 



-E - 3 C 

fc- 'r 

tf î5 r g 

E "1 *v 

£.>5 



>i 3 3 

t * s 

^U V E 
>E ~ ^ 

'E 

3 



• £ r tf £ £ 



tf S - *E § q * 
k S <c tf ^ v 2 ^ 



tf 



3>i 



*'E ^ g •» = 
Se '= r 5». v tf *a £ «v ■ t_ S 

k>» , " ^ a 

tfl S * *rf Le 5 — * ,>^î^E 



■a 4. 
'E ^ 

3 

E S?* 5 



U3 



S < ir Ş 5 O * k" 



_ < s 

a ?h 




tf 
E 



1 Iii s ; i 



■ ^ ^ I E 5 3E -a 

L 11 î.u 51 



tf 




132 




h r a 

Ii" 



5 s£ «.2 o '3j.t>q 



E «1 

*** ^" 
Ut d 



'S 



v ^ "Do 



îs S_ n 



4 

5- 6: 



X 



tf,* "C. 

^ b r 

-•iii / 

* U 



- * i * r 
1 1 i? 



1 



O <*• >a S 

(j >x l ş 



. — O / u| 

s o = i= Z 




E 9 2 t *s 



1 



?*5 ; t | 
■ 3 » - « 3 

»t4t#4l or 1 J ^ ^1 



£ 5.» 5 2 P 5 -jm 

^T'i 7 = - ^ s= "o 

*° a 3 u « » u. 

'î' 1 H = £ - ^ 

3 ^ S sS B< v ~-so 

c y c - ^ 



5 



S * i 



6- • - M 



■o 



ST X 



NT- . 



•a 



id 



iu * ? >- 

*" « 



^3 



•2-/= 3^ £ 5*2 r 

™ fi a ^ ^ 

« ^ J = K ->! 

X sa u ,r £*se ^ -^L * - 

J | /« v 3^« c ^ ■ - h . 



U3 



t ■>> ^3. g tf< 



X » 



V X fe. < e» f ^ u ** 



La 



ta 
te 



ca 




133 



*2» ' = • «£_ 



3- 



*Ci i «ia— a: T5o 



3= V 



5 s rf »" -i= 



V — 



c 
'r 
3 



KT 

i4 r E 



Ş*5 



• E3 




-r ii >j 



£ ¥ 5> tW= fc.^ t - 






c"^ - 








•■-3='3fK 





I S 5- ts ^ c t te 




134 



3 



*» 

> 



- £ 



*3 



îc 



*5L . 6,1 i 



^ • 'as 



r 



1 

U 



3 3> s 



fc u 



s ? e> <*• V» 
: u c ^ 



■ 3 c r c 
- SL C * * £ 

— ^2 T S -2 ! y -Ti,. 



35 'tir * " o * 



d5 « 



2 Ş u'l'S 

^1 i s ¥ £ 



te a 

*: - © t,s 2. = 
t'S £ -e-^ s * |>5 

^ ^ sta ?! = 
V 5 ' a -dă ~_ U ic 3 

£M 3 ^ î> 

w ^ * s 
. - < c * | 



'I 



Vi fia 

s >> 

<Z * Er s O,* fe- 

2? JC *JF y3 u &■ tf 

f *»■ ^ f ^° 

*5 S..^ = Ml " K - * 

u c i t 



IM 

■a 



5 » ^ 



■ ■ C 2 



.o 



fc- v> 



3 



»5 "° 



Mia * ^a«3 



= »i t 
3 ■* KT 

V» 

c ^ ea Er 

% ^ <* _ . 
a v ErH? i 




135 





136 




* *: t 5 



i 3 



•8? S 



*f tf" t, s 

-* * £ 3 g e 



e« Z 




137 




îi/s 
c 3 

«a 



4 "r,** 



'li 

5 b b 
' c 



^ a-i f 



Şnî; e 
5 -6- 



v V- Up 



71^ s i 

ta C v «, y 



5,. w ». 



e 2- 5 3 *E "E 

£ b C " 



s 
im 

<3 



b 



V». 
Sg" 

' E 



'S 
*« - 



5.1 



î a S t i 

fc -So T x *E 



S_ E u ir = t- ^ •• «a -a \*s c ? 



"55 1B V S 



^■^--6- E i E 
b 7£ >> " 



9- 

ia 



MS S 



«• 5 £ o 





b> - =17 -^-r 

r >5 S 2 ţr '?o 

p*fc*io ^ 2 ^ e ^"""s 



, ,Q iu \£ 

te *■ t > > 



r 



E C u. 6f 



£ _S ^ -o 



o, 



l P 5 ^ -s- 



138 



" X 

£ ţ -S 



O 



o 
ta 

» 



-5 * R^o^^î 



li r^^tfe 

s • • ~c* 3 * , r x O 

Xu, a vZ B «, kw |£ £ 



v " X 'X *«K 

£ £ t* fc := 
«■ Sî2 P " *• r 3 

3 ~ "ÎL 4- *■ s " 
^ ^ ** £ =■ „a - *** 



^ 'x » s , 

» 5 



fx tS 5* 



'ir 3 



>3 -C 
■« X 




C fc" - U| 

- g « 5 S * 



a 



I 



■S-t Et^- „ fr -3 
3 a s't^v 




o 

Vc £ «« 'E t- «o 



3. 



139 



«EU 



- f «u- 'Uf H 3 5 K! 

^TJ^ * 5^ £ ? 34- V,: 

*S | sJ* 3,6 ta«S S S 



E 

O 

v 



5— 

< 1 



îl 

•9^ 



3 

~ 'S T 



5 



. '-o ? 

x 
3 



«■ . « » s . a - _ x e 



s O ta 



3 -C 5£.h-« 

P. 



-3 



s: S ? c 



c 

E 



AS 



: fe-Sife 



| 5 £ ? -e-i 



fi» = o ^ E 



KT 



3 r »4 wi « 




140 




3 



'1 s ei'MS'* 



r: ut ~>s^ ** •5'X X 



U 
X 



ic 

K 
— fea 

4 '3-3. *v 



v ţ-2 *t? 

• -» X 



t- 3 ^ ş 

H> 5*" 



& s £< ^ x 

*5 * se * * 



e Tsă Jr 1:5 *:rl 11^ :i i|>| 34 




O £ r . O o ^x 1 *- " s^j »r fc. ^2 fc- . ir ^# 



'3 fc 



ii r i5i 3, 



^ 3 <c 



* ta 



*x 



c O 



K X x « ( J C 



-^>î3v ^'^ lr>, > 



■ ^* 



I I 

*0 **T 



I 



8 "Sa «* 
— 'X 



x «c'.ş 



1 

X* 



ÎS 



1 *v« 

«4? W 




• a- 

b * r S -c x 



a2 's -< «s a» 
5=*x ic J^o 



fc* +< S 



^ X 

fc* ? 2 ^-^^5 



«1 -S - 
3 sc 



x 

2 5 



141 



>o £ fi» » ia »■ S*Sov,>. r 



... Jp H = « 3-2 

* ho „ « £L">° S <£ r 

ta «a ^ a: t» ">a> *- i x 

*n •» -S » E b *r -5 C ^ § 



s fer c sr v«. _J r ^ ^ 

b Ss*e b b "< s- 
iî'a. i *S^x 3 r c • 3 fc " 



3 > * 

l*i 4* v 

c~ 3- S 3 ^ 

£ * = < =r. 
§ 3- ? » E >> 
-t*3 Tr>£ * 

c 

< _ . ** ;e ti *= -c 



I ŞL W*K '***5 

= < 3- C j- 

5 3- c 

r tf -t v ** •£» £ £ 

P 3- SL e = * 

s > î şi E 3 o 



.. B> ^b fcw »5 V" 



-î w K 1< 
J3- s* «-«ţ ta U o * 

o 



^ 2 c 

o % k 



S 2 ar 5" u 5 




3 ^ £ £ >a g s| 



ic 



b^ 

gtJS b" 



" tf a 3-» != b 



o u / (4 ** L 



I * 5 i 5 

.=-.2 ? g E 
? ic b t- ta 



2 ° 

b ic 



3. c « -j "-s — 

2 5- S "se *io 

x'^ g e* Ş « 

i 9 c 3 * 

>> m 1 ! S- ta 

fc* yv». U Ş* gjs r 

5 o~ - "* - ' 5* 

îl N * u =- =- ^ a 




**- 2 v e b 




00 



-9- 



u. *TS ^ 

ho C .E «Tţp 



* b 



3-? 



" S E * 2-r= ^3-^5-1 5-' 

V X^4 * * ^ 1^ ^^ i'î 
^~ u ,s2 _ ^ -t g = *x 

a . JB ta -3 t. «r-'a- •ţ-'bo ta . 



£ 

3 



6f» 



t>r> «a 



n 

BŞ ia 
b 



«te 

«te SJ s -c 

£0 S 5 

u l a_s. 

t 1^^ ^ 3 b *S^*.-i4£'î|i -s bt - 

S -«.-Go " ^5-« i ^*3^> 3 l <-c ă -r B '^o:- t;J3 b2 

3- ^ "S. £ » -1 *!_ J *î fe. ^ Cf , b^=5 l *^«'Ş=5- 

•* î- a T *3o c x 3 \;.>» a r ^ c_ -a n > t_ *5 



53 



-s 

* X * ^ «5 'K 

s 3~7 u 

S * n ^>o 



*« 

r b 

^ * 3 5. «, 
= 2 

>»• . b 



? ă^^ix.^â" 



=3- " 

*«C ^ s c r u. c -i> 
I b 'x S. 3*1 



3- £ - ** 



^S" •= fete g 
■v?" «5 «a = 



v 

5 ■*= y u* e 
5 ^- « x u 



3- c 



LS 

KT* 



aî si 
C *«: as ic 



142 




•So r >s '= £• as • s * 

X to * P >> r* s-* 

t îs. S «5- 2 ^2 



ll'l ti 



Er V JS-*Ş 



b c p 



s * s te j»«r K t~ p t. 
im cr * 2- P c ^< S| *' o ^ 

u ■* Er "<£-l 'S x & P 



_x -5 *S icî£ „ O * 



5 5 



■are-a H'i<F*-« 





4 ^ » I 

- O ^ SL 



143 




f 5 5 w a £ I v 



as 




.a >=" a" s = 



144 



fc* 



3'= -5 S * o " 

>< q <° E <- <i C 



1 

15 
C 



t f; 



*3 r? a ~Mjţg 



S- <e c * 3 fc- 

5-1 * VS. *'x>S"-e- 

-v^- 0, x t g, 3 » " 
tî fc- u 

fi» X I 



s 




fer -6-*£ 
«a 



^3, 



.m - 

1 »U 



• m l 



■5P 



o 

* £ * 3 



c 



» 5 

3 i 



fc- 



îl ^ 

»_5 ^ fc- 

"^4 ? 3 



®1 



i ri 

* 3 



|£ nJ - un ET v> 

5 x fc. « g 

£ st £_ * 



3 



c fc-^î cOQ -Ş-^* fc -< 




145 




O» 




•a * 



QO 



o 



4- " 



t3:l E 



3*«- _ Er '£ Jt-Nţ 



'5 



X 



/ _ «e ^- 1 v- 



•a 

X .a "S-»-C - M 

«- ic to 

2 ■'4? X x. 



x 

\r X 

x u 
x*s*** 

Er 

9 7 x £ 



KT 



Ir 



. 



■O 



s.>x 



ar Ş * 
a: T 

: * O 

■ •:■ >3 



4 



3 ^S 7 0^ 

3 



Mg 



Er 



^ r - _ . — r 3 

b v O Er S 3 ** 



o 



Q !S ^ 

= e ^ -Do 



Er. 

Er ^ E 
- Er * 



fr Er 



O 



v U 3 

*t3" st. Jn: 

" Er : S- S 4? J 

si s2 -tio 

■ E— • ^ :~ Er 



a- J=i 



Ut 



r 



■! a, «a 



*>• £ C * B- ^ B N 



>S ^ 0^ Er ^ g 
..ix^ v.,tr _ 




146 



fc* 



'= I*. 



: s e jL 
r «. £ w 



| 3 3 ,f |f 

Oo E « => E w vi« 

e , „ ^ E! 3-fc 3 

H "*i m ™ .— -o Lâ , x t~-, _ ■■*".»* ir, 

fc'i:'* 6" b 3 f E *^"*0 



,2 •* ^» 
S 

3 



=. 



=5 



fS 

3 



B 5 "O 



B~ 5 >> fer 



1 a <2 » g 5l 

g «.^s ^ 



sr 



' & 

g 



o 



5 



5^ 



| 
B 

O .5* 3, ■= 

-b 



w 1— 



= s.^r s î-s^s ir?^ 



■5 



5^ 

ta 



O c &. 5 



Bţ tu 

c 



i - 5 

t B ^ 2cfc 



b 



4^ 



*J«U<S C-B *2 ■ ^ 2. 
CD B w 5 >I^ t t , 



fc" U 'B C5m£" 

V ^ «T^ ^ Ui 



^5 R »-« " " 





3 B ^ 

ţi? IC 



ST" 

fc- 

?j ' ? 3 ^ * - 

•B » t O „ t 5 

£ B C ^ 3 a B <« * 

«S a-^^^î^ţf 3 ..3 ^° S "^s 




147 



■ ~ -o 



«v. * v O *g 



«-^-^S - S = S.»*^** 



— "55 



= fe-« 



S5 



4*3 1. 



Er 



1^1 



o 



— - t f L w (fi < *TT- ¥ = Mi» , 3 T? 1£ 5 

|* rlj Hi 8 Ti I iils § 

« g * * iaw | ^ iVr fe-> x b K tvX * 



ea 



ir H" ,2^x C !C c 



«.S s ?5 o * & h t. 2 "? so 2 w _ 



"o 



5ţ 



o i % b £ 



• " ^3 3 W 




"S" X ^° 



K9 



- vu f 



3 c*S * * 



ş « 3 
^ ? 



■*3- toi 

îls ti" 

X 

|*S_ -S 3 
3 ° -1^5 



*5 



*c ■ 3 P i- 



V — 



, 5 5 !!- 



5 3> E 



Er 
x 



— u 



3 



-l 

V* 



1 -3 TL4 a. S 

2 - i 

Cm 



^ £ «finii. 

3 "ifi H> „. « W 

E^rif u = - fia L*î 

x x x ~ ip*^sJf»n c . 




£ o~ ^= y'î «v;c s ^ Er 

■Z 5^vk Er 2k ^^^S^nS-'î 



o o —i 




Er w 



5^ 




148 



ti 



i •* i •* 

* 3oo c e 

V 3 - 



*E 

te 



- £ 



3 tt 3-.^ 
c 



§ £ * . 

ls S S_ * tu . 



. s _ 

'X u. <K 3 . X 



te ^ 

-O -J- «i,' 



•8 



î - : S & fc = 



-a ■ 

X 



D3 
fc s 



;» 

X te 

r 

vS 3 

*>-3 fc ? 
>(3 i 

E B 

*• r; >■£ 
i-rf "©"e 



-9- 
o 



*l el! 
^ ^ o 

OS 

a- 



g 5 g * 

•« m 'Oo s E X 



~ te^ v =^S^ s_ 

-9- £ x Ş fc- K "i? 



■5 



x 
3 



-a 

X 

C E * E b q 

U te u ■* »> ^ te 
-c^ s ^ < 



ÎŞJ= 

ta - 

o 



. Vte 

te 



3 
= 3 



te 



t_ v>- „. K 

3 fi *» -3- r * « 




co 

00 



' E 



K 3 



«4 



^ f _ 



te S ' * 



s 



E ^>o 



■^5 



^3te 'E S S * U JJI ^'C -^o 

^ ? ^5*3^ -5 5 5 ^ te 

2£ *VbL ^ s 2 a 2 w ^ t_»fi>'~teflteifl t* 

,J2r r'Ş^c « a xg-t3 „îl g 3*eT 

i, ^--te *■ e 

I .te <g 

* ^"5" v> t ^ E = 

K S ^ iŞ J -5 ^ « J a &. gr- ţ 



te ^ 

te £_ 



fc * 

E -ţa 



t =: » e 

"5 ^-3 3 

5'e'^.cI. 

E 




'O E 



fr-s-J: E S 2 



515 



«te Sn 



3- -a 5 1 



E 3 



licite : ^ 



te 

fc 



fc ^s-*-* 
— ' e ^ Si " 

g^^.-tfe'â P Z £ & 3 5 4 




149 




'e Da >e « 

•£» a !e X Sî 




* 3. S 



p î S b » 
63 hi* 



* £ * I stă" 5""* 
-e- c 



O E 

i p u 

- c ,"^5* g-e- * Sil u ^ ă v £ x 1 ^t= 

«8 3 



s * 's tu «^-r > ^ -< c 5 5 £ w ^ 

»s a? ^ ^ s Irg a ^ D S 



5 -"8 < 

ta h \ - 

3 5 



E 5 



e w : 



tf ' E 

a Sî 



x c 



13 Hi ■ 



H fe" t-- 9~ ţ-O 



r 

'E 



o 
■< 

c 

ua 



C 



s 



U E « 




*• e E 
3 « e 



GO 



»-E ' S Ş 

"5 E . ^ E 

.. 2b? E ^ 

a (= '3 3- 

f ^^^^ 



u w 

st' V 
ti ■* 

< K 

\r & 

ttî 

E " 



* S iL - E&Jd • c 5-.^ e- o V) vi: l ^ 



ev*î:3 »« * 

XX» > E ^ 

se "=*r 5 # 5 



2-^- t. 



«ţa «. 



■G- 

U 



'3' 



b W "« 



>E 

ăi 



c 

t< ti* 



>j n ^ s 
2 ^ ^ ^ i 

î; _ v „, * t* e o x ac „ 

i ¥ t * E E t " £ 



/< as 3 

a 

a k 



w E 



$3 



tfi ^ ^S-'E sta « 



b -i o 2 3 ** 



E ~ 

Şg » 



a: 

w 



Ir 



ec a 3 



- t E C. 1- 

- * E »??î £-1^^ 

* î% St. ^ ^«t: rr^o ^'E a-** £- . 

l^Jlel^ri^i ^|Mf .^ 
c^S^3 5*3 i^'-^2 g ? b ţ e 5 



'x • 



c . 

'S 193 

/ E 

3 ? 
E O 

IM 

a 1 

■= ^ 
— ţ 

5 t 



150 



3&£ * 
•© # * = 

^ L. id 

*~ 4 * * 

> £ E «V* 

_ ^ v*» ir 
b a- 

J^k 5 '5 

t" • ■ * ■* î" 
3 n T s = 



s £ " 
EL 3 

3 ** 




's Ut 

*§ b,z 
m 's 

** s * i 

*3 Se" 5, ^*x 

,tf£ "*b- **» ""S 

25 •* "* toi "t ^ 

Ei ? 
t£*3 i P 

*« eT i :?-e- 

O 1 



3 #' 



«4 



* 3 

§ ? * > -5 

■ i :S-!B 

s * i o E 

Urm 



*2 «^E 



X E. B» 

«C *^X . 



4^ s- 



2L * x * B« *« 

t I y 
- B« g !i- 



S i 2 

£ X 2.5- 

* i w 



.i i 

X"C u 

1" 

s î a ^ i l?s 



4 



— *E 



i S 



x ?^S- 

< bc fc- x ^5 = 

5s: : 



- : - ta 

X 



3 



10 



o g 



fer' 

^5 



I ir s- 

X 



S 1^1 f 

ea «o < r 

• £o -c t>o ^ 
X- ^ ^ x v£ 



93 1 



t 1 x *»• >*• f 



< "»x 5 

£ ,= x g. 




bei 



151 



l â b 
b , = 

^ a: - , 



3 b 
b 1 



£ -x* it" £ 'b 



KT 1 _ 



b î *t H . fc = 



w 2 - 

fc- =" ? 
r>a >s 

&3 I 

■ Se b ■ * 
2 5 3 £ 



b 

>> £ 



b 

V 

14 2 



te 



- X 

b - 
Bl 



■* X N9 fc" 

*** ^sg c 
-6- «i £r 



* c b 3 

H=b - 

S -Do 

fc. "5 -fct 

O 'ZnJ 

c a o 

/r 3 ^ 

■* 

b S ""-S 
- c-o 

*** 5" 

1 1 § 

X 3S5 



c b P >> fc- 25 
• ^ r s * ■« 



£ 

b 

;~ ^ O S * j t ^JC fî 

o - £ f-|52 



ta 



=_'= ? 

^ h» 3 "o t'^'t 



^'1 



ii 3 3 

■* x 2 

X 

— / S- w 



c: ' 
-6- 



I 3 



O £ 



X ™ *■ ~ ta 

... x r ' £ * er - ,5 w 



a 

"5 



- ; "*'x 

?• £ £ r_ 3 



3^5 s ^".i: x b N s 5 

o S"vg . ^ c jc b S 
^ îs o" S.. 3 



U . -o. 

"9- § c * 



\r 

m 
t r 
x 5 
*< 

IM 

b 
S b 

X 

X **• t. 

b^ I 

X * = 
^ ta 



-C y 3 •= o 2 



Xxx. 




b s- ? *< 



152 




Oi 



«0 £ 



Le a 



?o5 

3 5 = , 

= S < 



: 



S * i 3 * 



M £ c ■ •* 

>— , B8 t£ ^ 

.£>! .5* î. < iŞ 



V» v.« 



r- r- S *- t X l 



3tk 



u 



* v t te 



a 



«a 

fc- 



O * r 

— Le 



O ,« 5- / = 2 

ts » * g S. c 
*«e*Ş fr. "3 

S £ te S- M 

9 1 S c, « 



te -îxj 



u 

5^3 



r. /- 



E 

- r. 
ta ^-fcc 



O 

5 



10 * 

S te 




— « t_ i^" 5 

^ v= ta - S£ „a *«sS " „ -5Ϋ f 
t Er^2_s4?' Ut* 3 - ~ -6- S £_tr 



*Q U b 



a 



153 




3 

b s: 

1 b b 

. £ £ E 



j „ p * £ 
P £ &<s!»fa 's> a 

5 /c • b 3 : ? 
3 2 r =4? 

2* * . S ^ K 
3 ^ 



«a J C *fa 

c b 



ÎC O S» ■tio 

E « c T i «v 

£ C ÎS. B»*= T B» 




3 

3 O - 
'3C 

a 



b > 

? o 

g_ 
1" 

«se 




c 

b 
u 



3* 



^ SC Q " 



■ÎS 
o 



b 

3 



Lcr= b . 
^, b- S 



KT 



b 

tu 
C 

's 

a 



b 
C 

a 



a* 



S 
O 




b" * 
w r -fa 

b 



s ^ w 
-CC 

»s,ţs c b b 

: 5- c ^ » £ £ 



>3 



M 

^ W b U 
t J ^ 

^ s a 3 

b -S 5 * 

i * - 

>) >a >3 >» 



b 

SC 



b 



b 



b 

3: 



b 



154 



X ^ 

- 3 5f'g •> - 



« «b. klH 



* c £ £ â ^3- J 3 £■ 
b» v e v 2_ r 't 5 fc. « r 

KT s s O Cf t*z S JS E v ^ 



O 



"o b ş 

^5 s .= . 5 

.Ni Si| 5-' r 's** 



b 4dS 



o 



•f2 b tos b 



<Do î§_ ., b*<- 
j * ? ?= i 

s # t ■■ t ;*t J 

î* : S ^ t?i^ 

£. jc £ b S b u« 




1> - £ 



ls£ 3 



E i s; . i 



i 4a *s 

■« r. Ui 



(2 ' E ^ 



b 'k 

S E b b 

o - 

^ b 

'r 
M 3 



t"^ £ =4? ! S b_ 



"o" 



o 



aj 



f4f •!•■*.= 

3 | 



ţ 

-c st 



S 



c b 



•a 

i 



E -> 

• *3-^2 



E"tţ ■ 



te t 



b 

- CP 



b ^ 



b" 5 



ij "*E 

"S_-5 3 î ^ Ş"^ 

3 c £ 3 .= >° 

-^-E O*? b £ 

* E 

•a 



re «L 
c 



-4 



5 
ic 




5- ■ 

'E 

3l=«- 

_ 7" 

'E ^ 



•Do tţ 



b 

5 b »a o 

5's i>« 

b^5> 4 * 

<= 

3 iu -<c 

5 ^ E_^sa 



3 *** f 



4? 

E 



5 ^ 



5*E 

^ B 3 

«C tu "3 

b f* ^J? 



at -> 



•a 



O 

b 




= ^ ^ ^ 



c ^ Sta* 
^ b S S t-o,^ 

r l î cs t E ^ v £ 

' E 

S. 3 
3 f 



5 3 "Ze 
9 nî« ? 



* w S - Er 
Bl. 2 



I 

t 



ui 

ci. 




155 



KT 



*E * ? * ,* 



"O 
fc 



"C^ C *gei fc 

■5 JS ti" 
E ©o SLrttS- 

a: '^-Cij, 



1^1 S^p & 

2 1'^? * £ * 

c #i 1^ g** 

2 3 ici? ^ 



's 
3 



5-,3-fc 

«a «s X E 

«» X .-5 



* ii ** < S, fc 




9- a >» 

"E *E 

2- ta 



#3 

4:*^ 'k/e J? 

5. 3 3 ^ 



.O -fig ^ -frg 



* -5 

>> S 

V S '3: 
2 SC 



W frj i taa ^ ■ ^ * 

^Bi fc- '•l 5> ac £ £ J ? 3'S 



1§ 



= -10 .E N o 3- «LS 



1 <X 



t>3 



« 3 -e- 



3 



Er 



frC= 



1 3 i;:^°^^ 



1= 
J 3- 



a * ^ £ 

«fi O £ S E 

O « ■ E •t: x ih 

r N a: ^< N < ^ 



! ,1 



4; •sv* 



s- 

S 

5^5 



fc" 

5 <§ 



-s 



• ti» 



= i 

1*. . .ţ: ^ fc. o g 



5 



>> r .E 



E 

O S /E 

3* 



1= - 



« 4 ' d ik C 



3 u. & fc. 



■1 fc- h 



c 

<*E X S 



a £ £ ^ * ^ ce» 

^ x =rS "^2 5 



*E 
E 
O 



£ *-4-'E 
1 3 



§ C3 ^ w ^ 



ta 



k9 



r 



■> ^ n ST 



|-t5 P ,| ^ fc- 

< u. «a s k 

■T ÎS 



E ^ 

D £" « *e 



^ 3 I 



7c "CiE N as ţa l. 



— t 
•» s fc* 

'E 



156 




'E tfJ J, 'E SJ* 

3 3 -<c: : 3 3 n : 

5. §• 3- * s î 
-o e 
£ b = e^4? ! ~ 

V O ^2 'se ^ a 

2~ b 
»>Q 7" vS: b | 



3 
-S 



a- ^ 



t. -o /x ^- F 



^ x *>• î" S 
5 V b*n 

J« ^ £_ 

3- 5 5f"S 

£ ie *s 



i«sr8 

b ^ - 



3 



_ J s b 

s- ° 

c a s- 

** = c 



iî 3 5 " ^-3 

■ -S w a 
? s 
lc ia 





3 w>3 

mi ji tă; b*|- £-J| - E" 
55 = b*S,J să**"* 

E * ™ *C 3" r ►_ 



- b,|^ b E'i 



b '-£1$ ^ 
5Ş *îT fe- 




«*^3 

= >b 5 

i-1 k 

« î>o b 

^ c 

— <■ *s 

>> 'S N o 

5 E 
îs a r 



3 



5" 3 



Cm s >t 

5-^ 



8ţ 



3 y S 



— 5 r 

| H» 9S £■ 

ie o p ie b 
'E j, «£. e 

3«<C; E<<ib 




157 



Ou 



„ST 




I SK1-S 

tu B 
» «•« »£ "»K «3 




158 





159 



'S hi a < ' 

-l fi X 



, • "*a 




Ş 3 *Ş 



" C fi» Sf> B> 
-a / — C "5 U 

5^ Z Er î» fi * 

*• ■ ■« ?*! X 2» 

^ 5 2 = S fr 

w t_ a-.' a - 1: 

ar** S^3i; 



e 
■a r 

o * 



•5 *\ fes 



Cc 3 o\=r „ S Ş m 



vŞ"^_^ o 3 a b 3 ' ? 



H?8 



->3 UI 



o 



• £ s ? 5 



s 

*X x 
■O ?S 



KT a 
I o 

s 



?*-0 M w O 1 ^ 



z ie >»• \j. 



I S 3- 



C< v£ t rs KT 



>3 



a 'a ua 
3 



>s Ş = * ¥ ^ Er §'5 

Iii-* -^'g^-S^^'f-lS^-E-^ 

Erir z c <3 Er Er x 



3 

3 £ 

"O ' 

Er « & & " '= 3 

c «H ^ s Hi ^ 3 » 

ta a ^ \n ^ 

• x St. 6<s 1= 

" 5 







c 



X ^ 



3 



3 •» 
a * 

o a 

.<4 -C 



«a 

= ,» S t_ L 
■9— <f a a *e- 



5 - 



«4 



C5 
Ci 



«3 



>«■ S_ a — 

3* M K 




fr a = ^ 
69 x . " 
* '= *^ Er ' 

-o n 5 a Er 

r i 1 i I ^ 

,x S.'x.^ c 
t d x 'a 
& * ^ a 

•0 :•- v ~ iu 

v w l. a a 
■ 'VîV) c O -a 

a V| £S>2 




160 




° 3- 

Z 
• 'X 



£ *= 

'* * 

b * 

»s tfl — 

t? 5 t i- 

,b c 3 



-5 
c 



t?^ =1 s ? a 

*D « ^ ^ b £ c^g 

?o>= - c * o w 

-c p 5 =■ -c ^ s 



-o 



'X 

3 



b c ^:S»S<3 - 

* £ t -e--^ b % o 



m 
3 



i ÎS. 



Hi 

ai 



3 *• * t *5 
I - I** I 

«• — "S a -s 



-a ■!- 



- - = -< 3 



■5 



E 'K Iq 




^ « »- 35 r 5 

:— f 

ti T ifg 

O b * ? " 



jS. C feja g- =-b îs 



3 

b 



g ^ tc 





I 



f'g^O b 



6 



ttf 

fc- ^- - s c « 



«'vi 



"* ftH c 5^ 



_ 5 S <•£- 



o 



O ** b 



= 5- 5..* a: 
3 ş fc H 



tu o 



161 



e 3 * 

•■'£ "«„,5 S Hi 



I 

O 
t- 

La 



42^ 




1 » -fi- (— s -e ..va «. 



i_ c 

s fr 



| .0 U£ a* ;; 

« fr a gîgvg J 



L KT» *S» fr 



5 * > 



s fr 

^p- v 3£" 

58 5 



i£ fr 



a fr 



ţ Er a O ^° ^ 

s c-sq *• * x xx ,„ c a u s W x 5- s- : 2 
■S^U. £!5 o NE -a-^ ^ — '^Vo»5 • CD- -o 



-i A ; S-ÎS. 

t «. o 3 s _ 

3 - tf S fr 5 

V — >d v- • "t>o ^ 



KT 
Bl 
fr 



? o«t /S^as 3^was£ 

s q r ^ 



fr fr 





a.O S" o •< • fc-'S 




s 



b 5 t° 



162 



i u Cp ^ 



•fer 




O 




■a- , P 5-* *** E 



O 



l 



c 3 , 



e ş 



*~ T- 

2- E 

"r .< = e n 
*3- * .2 

2 E 



, „3~ 

x =sr i i s < 

■ fc. =KS. ■>) w 

•e-JS s * £ 

■C «a- O S *" 

e v s 2; 

J« ™ ~ S <* 

< ^ NU S 



"£» «*■ IE 



i 

6f 



^2 a i2 ^v-'^'e = k * 2 'E 



*i •35, 

x 



3 

'e jş * 

3^ 
c 



xi ? g 



w - - J g 

4-^ - 



r 

•î 



- ? *" I ^ K £ 3 : 
* 5 « 5> s r t 

•^1 M \=^S ^ 3 



'x >j ,x h — -o 



3- 1K 



u 



\*E 



3 



3 



fc- 

■x 5 ^ 



-0 «S 

i- *^ îâ 

"-./î -.i fc ^x, >5 

3 Z T.w-^ 



_ ^ 

as 
fc 



E 



4 



CP 



fc v ^ - «-^ 

c fc ^ a. 5 

fl ^>E 

5 X = " 

l u «a 




163 



ÎS 
I 



b 



"* b 



o 



'3 



b 3 
'2 ' 



I b %^ 

c: x 



o î» b 



7* 

'3- 



** b T>> 




b s b 

, La O -o 



^1 £ • '^tr 5 <^ 



x 



*fr rso 5. 
^ î& *• 

U3 



s 

*>S" b 
b 5 

i I 



< 



b u 



S. 

b 



«s t« Jy £ 



b -5 *r~ 



b g_o £ *Ş5 



b » 
x 



b~ 

x 
«o 

te 



I 

7- Jjj 

£ ^ x -C * 

xS? *î£ j 

b -5o v ^ £ v 
5^ e*&B«Jr5. 



** &■ =î S 

*° — *" - E ^ b * 

2 b ^ 5 b 

'1 2* 




i C ac *Z x 

* -o 



b r 

s .. 

a** s t 



S s-t» 



•» 's -= S-'S. s v 5* 

, E ^ L. C *>o 



•5 



Ikt E. 5* C u. N i ^£ 



o £^ - v 5'£ 
■H ^ o> 3 

^ I s 

u 5 -2 " "©o 
£ 3 *S iu ui 

"O "O = -a 

• 5 tk u cf x 

î »fc t 

ia. g- S.> E 

C3 *" 




•6 Si; U 

b * * 



f 3 

s 
b 



. X ' 



s 
£ 

o 



43 

43 
Ş 




164 




■4» 
O 



• v-> i JSa 'SC >s >e 

b Jl . b »5t 



1 s 




b 



b = 2" 5. 

• b jO E! S 
ÎX V B/>X * K 

fe^l -WM i I a - 



'O 

b 



Ui 

■a x 



e 



3 «•*!/ 



fi n >> t. -5 

ÎS 1^ -C £ b 

b T ? o" 2 

■o- -c £ «*= 

tf -E? b = * 
3 5^*5 . fit 1 ? 



*b S 



,b 



3 3 c" 

- ^ a. 
, 5 : a 3r * E 

SE b fc- ^*^Sr a 



b 



O 



r a «a 



■*5 



'O 

™3« 



£« u , b 
*X 'X. 

P^i i 



b 



«"C o 

u 



st 



a *So 

H> 2 ^ 

E : 3 b 



165 





S ^ g-i 



166 



-5 



"9- 3 

ir » 

- < fc 

1 H» us x 

(J 3" r 



3 



S >3 ^ ^= fr = 



r k?" ^ 
- ^2 = 



b w * 

^ — — 

a «■<« 




a: 

te r 



3 C 3 ' = fe-ţS- 5l 

- s k:» - x , I- £ E S 
^ «•« t*.* 's o £ ţ 

3- £ ■* 



3 



3 



ut 



>. _ i «* <i- ' ^ s« k- 




tu 

3- 



c ^ r „ u. ut 2 • îs u a = 

fc. ^» ^ 3 £ fc* ^ = fc. 
= s t« ». .. 5 .£ ^ ^ s2- ^ 5 ° 



3^> 



3 ? ErC3«t fc 



3 



167 



mu 



= ~- =* b îr. fi ÎS 

■ ?.= £ 1 " 

lî se ' K E ir m 

< tfi 3 >s t_ E- 

3 * i- s-t 

5 ? 



* A • 

3 5 a. 

Bl 

^ '£ 



s 



*4 



*E 3 

=r s ™ 

,5 Z= T 

l— 1 ^ >o ^ * ^ 
O «o » s O 



*3 3 



5- 



c 



•a 

£ 



f ' 36 ' «w 

"«•sg- A 

.. - g «^ 

^ | O t 2 /ş 
5 u &«- u « 3 • 

o c 2 % « â3 



3 
3 



ie 





=T"5 ii 




168 



ir X te S 

■t 2: k« 



^ B« SS - » * 



b £ 




=r e u ^ 
'îf> «Ce S S 



b *3 N S c 3 



S'.MI SC _ 

. 3 'E 



P ^ _b ST \ Q a 



B» . e 3 3 »o 



r sc c s 



Si.: 



3 b 



ta 




ta 



<S v = -S ^ 



3_ 3 

t 1 **» Nr- 



'7* a«o!^5 I f 



«■ . 
«a- / E 



UI 



fc* di 



-«re*'^$BTiJ a. 



, b -S e 3 ; «f =r b -c<î 3 



.31 1.. . 



> 



x 






"O SC 



2 >a £ -8- 



e - 1 J-J a 



'— < 



■4 Im 



fc- *s 
< 5" 



v- 



2 r- >> J° W 



..... ,5 fc- 

- 5 ^ 



O ,B 



~>0 



^ fc* / 

V< E 



E «. 



t"î>o ? »e ,fc* 



«■^S * /E ^ 

•< s i e 3 s 



3 . 

3 fc- 
< -o- 

E ^ 

ii 

_C *E 



« fc" " C -Nft 

* s s E >> _ 

fc - ^" S 2 £e " >5 

^S. C «- ^ 3 1 
4 e - i 

: « î. fc 5- 



E 'E 

"t€ 3 



3« 



3 



3 =^ 1 y 



Vi 



fc- 1 !^ ^ 



•a /r " 

™ *■ ^ 

a ■* 

'E 3 

^ fc" u 

- U i\/\'E 

>3 E 3 

^ «î i 



&- ^ 

fc" -tî> 
fc - 

fc 



X fc- 

E 



169 




170